Echipa militară care a preluat conducerea SJU Suceava a raportat „misiune îndeplinită”

14 mai 2020 | 0 comentarii |

Ministerul Sănătății a publicat în cursul zilei de azi raportul secretarului de stat Ionel Paul Oprea, generalul medic care a coordonat întreaga operațiune.

 

Odată cu decizia de ridicare a măsurii de carantină impuse pentru municipiul Suceava și alte opt comune limitrofe, Ministerul Sănătății a publicat azi raportul secretarului de stat Ionel Paul Oprea, medicul militar căruia i s-a încredințat misiunea de a coordona acțiunile întreprinse pentru a menține sub control și a elimina focarul apărut în zonă, incluziv la Spitalul Județean de Urgență. S-a vorbit la momentul respectiv de „militarizarea” spitalului după ce conducerea acestuia a fost preluată de o echipă de medici militari, model care a fost implementat ulterior și la alte spitale din țară, intrate în criză pe fondul pandemiei.

Misiunea echipei militare la Suceava s-a derulat pe tot parcursul lunii aprilie, iar pe data de 1 mai, managementul spitalului județean a fost preluat din nou de o echipă civilă, semn că lucrurile reintraseră pe făgașul normal.

Secretarul de stat a consemnat în raportul său că, la momentul începerii misiunii, conducerea instituţiei nu mai era eficientă, consiliul medical nefiind convocat oficial din luna februarie. „Structura funcţională a Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava era redusă, iar sectoarele în care erau internaţi pacienţii cu Covid -19, UPU, laboratorul de imagistică, laboratorul de BK, sectoarele administrativ şi logistic funcţionau la o capacitate de avarie, din cauza asigurării minimale cu personal – aproximativ 15% din personalul spitalului” – se mai arată în document.

 

Echipa de medici militari coordonată de general doctor Ionel Paul Oprea a mai constatat că protecţia personalului, cu excepţia unor persoane din UPU, sectorul de Boli Infecto-contagioase şi Sectorul Boli Interne – Covid-19, era inadecvată și se făcea cu materiale improvizate.

În ceea ce priveşte circuitele funcţionale specifice, cu toate că spaţiul de spitalizare era împărţit în sectoare Covid-19 şi non-Covid, nu s-a putut identifica nicio decizie a conducerii, recomandare a specialiştilor epidemiologi sau o practică în curs care să asigure dimensionarea şi separarea lor.

Nu a fost asigurat managementul riscului de infectare în afara spitalului, iar capacitatea de testare era redusă şi nu a reuşit să acopere, în timp util, necesităţile de investigare, mai ales pentru cele efectuate, în urgenţă, la nivelul secţiilor (cazuri medii-severe) şi secţiei ATI (comunicare dificilă, rezultate oferite tardiv în raport cu necesităţile reale, comunicare numai în format letric, ofertă de servicii inadecvate solicitărilor crizei)”,  se mai arată în raportul secretarului de stat în Ministerul Sănătății.

 

În aceste condiții, principalele obiective ale misiunii echipei militare trimise la SJU Suceava au fost stingerea focarului epidemiologic, operaţionalizarea unităţii sanitare şi adaptare a acesteia la perioada epidemică, precum şi crearea compartimentului de recoltare-procesare şi stocare plasmă terapeutică pentru pacienții cu Covid-19, la centrul de transfuzii judeţean. În acest scop a fost elaborat un plan etapizat de operaţionalizare graduală a spitalului, pentru atingerea capacităţii de răspuns maximal, şi s-au întocmit, avizat şi implementat procedurile, protocoalele şi ghidurile de practică în diagnosticarea, tratarea şi îngrijirea pacienţilor cu Covid 19. Au fost luate o serie de măsuri şi la nivelul secţiei ATI, care au dus la creşterea capacităţii, atât din punct de vedere al spaţiilor, numărului de paturi, cât şi a capacităţii de ventilare. Totodată, a fost proiectat un pavilion de triaj pentru sectorul de boli infecțioase şi mai multe unităţi modulare de acces protejat pentru personalul spitalului.

Toate aceste măsuri au dat rezultate, ceea ce a făcut posibilă predarea managementului către o echipă civilă formată din specialiști aleși din rândul personalului spitalului. „În data de 1 mai 2020 a fost predat un spital funcţional noii conduceri interimare, care este legitimă şi beneficiază de încredere şi susţinere din partea întregului colectiv al spitalului, care are experienţă competentă managerială, are planuri clare de acţiune, obiective bine stabilite, are autoritate şi potenţial de conducere corespunzător”, a mai raportat secretarul de stat, la încheierea misiunii.

 

În prezent, la SJU Suceava au fost reluate şi activităţile consiliului medical și comitetului director, intensificându-se și colaborarea cu membrii consiliului de administraţie al spitalului. Totodată, documentele administrative și planurile de operaţionalizare şi reacţie specifice crizei sanitare Covid-19 au fost actualizate, analizate şi avizate, iar spitalul este pregătit pentru orice situație datorată situației epidemice.

Nu în ultimul rând, resursa umană este recuperată într-o proporţie importantă, după ce multe cadre medicale au fost infectate cu noul coronavirus, iar riscul de infecţie a personalului a fost diminuat la maximum, fiind asigurate echipamente de protecţie, circuite funcţionale și antrenamente ale personalului.

Referindu-se la situația apărută la Suceava, ministrul Nelu Tătaru a declarat că aceasta „trebuie să reprezinte o lecţie pentru noi toţi; după ridicarea stării de urgenţă vom avea mult de lucru pentru reorganizarea şi eficientizarea sistemului sanitar. Consider că, pentru încă o perioadă, unităţile sanitare trebuie să rămână în coordonarea Ministerului Sănătății. Este nevoie şi de actualizarea legii sănătăţii, pentru că actuala variantă este depăşită”.

 


Adaugati un comentariu


 

*