Crestinii ortodocsi sarbatoresc astazi Botezul Domnului

Ionut Octavian Blaj si Adrian Costin Bogdan sunt sunt cei doi tineri buzoieni care au scos crucea din apa anul acesta, impartindu-si meritele, frateste. Preotii spun ca acesta este „un semn bun”.

IPS Epifanie Norocel – foto arhiva

Astazi, ca in fiecare an, credinciosii ortodocsi sarbatoresc Boboteaza, ziua in care in credinta ortodoxa se celebreaza Botezul Domnului in apa Iordanului, de catre Sfantul Ioan Botezatorul- al carui praznic are loc maine, cand se incheie perioada Sarbatorilor de iarna. La Boboteaza se savarseste slujba de sfintire a apelor – „Agheasma Mare“, care simbolizeaza actul de regenerare cosmica (pamantul primeste germenii noii creatii, transfigurata prin sfintirea apelor). De aceea este supranumita Sarbatoarea Luminilor sau a Luminarii, considerandu-se ca prin contactul cu apa sfintita crestinii isi asuma pozitivismul uman prin „innoirea Duhului Sfant”, botezul insemnand initierea in crestinism si primirea in Biserica.

Dupa slujba de sfintire a apei, transformata in agheasma, fiecare credincios isi ia apa sfintita in vasul cu care a venit de acasa, din care bea impreuna cu intreaga familie, timp de opt zile, totodata sfintind cu ea intreaga casa, vitele si pomii.

In municipiul Buzau, de Boboteaza, sute de credinciosi au fost prezenti la slujba de Boboteaza de la Catedrala Arhiepiscopala, unde IPS Epifanie Norocel insotit de un sobor de preoti au oficiat slujba si au sfintit apa pe care apoi, enoriasii au luat-o acasa.

Sursa foto: Ciprian Sterian

Preotii Catedralei Sf. Sava au organizat, ca in fiecare an, dupa slujba de sfintire a apei, o procesiune la podul Maracineni de peste raul Buzau. In prezenta catorva sute de buzoieni, preotii au oficiat slujba specifica acestei Sarbatori, dupa care au sfintit cisterna cu aghisma mare, iar preotul Alexandru Tudose a aruncat in apele raului crucea din lemn dupa care au sarit sase tineri. Ionut Octavian Blaj (26 de ani) si Adrian Cosntin Bogdan (21 de ani) au fost norocosii care au scos crucea din apa. Acum si-au imparttit victoria, frateste. Preotii spun ca acesta este „semn bun, de solidaritate, prin care suntem indemnati sa fim mai buni”. Cei doi tineri nu s-au aflat la prima incercare de a prinde crucea de Boboteaza in raul Buzau, primul aflandu-se avand la activ inca cinci „isprava” de acest fel, iar cel de-al doile, trei. Este insa prima data cand fac asta impreuna. . Fiind convinsi ca „Dumnezeu are destula sanatate pentru toti”, cei doi au decis ca este bine sa-si imparta norocul si sa-si asume meritele in aceeasi masura. Si si-ar mai dori ceva: „o casatorie buna”. Pentru curajul si altruismul de care au dat dovada, cei doi tineri au primit din partea preotilor cate o icoana si o cruciulita din argint.

Traditia spune ca cel care scoate crucea din apele in care a fost aruncata in ziua de Boboteaza va fi sanatos si norocos tot anul.

Boboteaza are, pe langa intelesurile crestine (momentul nasterii spirituale a Mantuitorului prin botezul sau in Iordan de catre Ioan Botezatorul) si trasaturi de mare sarbatoare populara. La fel ca in cazul tuturor celorlalte sarbatori de peste an, se respecta anumite traditii si obiceiuri:

In ziua de Boboteaza (si in urmatoarele 7), femeile nu vor spala rufe, pentru a nu atrage necazuri in familie, considerandu-se ca spalarea hainelor murdare ar insemna spurcarea apei sfintita de preoti si impartita credinciosilor.

Cei care vor sa fie feriti de boli, in fiecare dimineata vor bea, pe stomacul gol, timp de 8 zile de la Boboteaza, Agheasma Mare, despre care se spune ca  amelioreaza durerile si poate vindeca anumite boli grave, daca omul crede in puterea ei tamaduitoare.

In aceasta zi, este bine ca fiecare persoana sa strige „Chiralesa”, care in limba neo-greaca inseamna „Doamne, miluieste” si care odata strigat, confera persoanei respective puteri si o fereste de rele pana la Sfantul Andrei (30 noiembrie).

Femeile care nu pot avea copii se vindeca de sterilitate daca vor bea agheasma de la Boboteaza, intrucat apa sfintita are puteri tamaduitoare.

Credinciosii nu dau si nu iau bani cu imprumut in aceasta zi sfanta, pentru ca altfel risca sa faca la fel tot anul si sa atraga paguba materiala in casa.

De Boboteaza, credinciosii pregatesc o masa imbelsugata la fel ca de Craciun, din care nimeni nu mananca decat dupa ce bucatele sunt sfintite. In ajun, gospodinele pregatesc 12 feluri de mancare, pentru a avea masa bogata tot anul. Coliva, bobul fiert, fiertura de prune, sarmalele umplute cu crupe, „urechiusele babei” (fasole alba cu coltunasi umpluti cu ciuperci), borsul de peste, pestele prajit, placintele umplute cu tocatura de varza acra si placintele cu mac nu trebuie sa lipseasca de pe masa in ziua de Boboteaza.