Dănuț Păle: „Banca de Resurse Genetice de la Buzău nu este un motiv de lupte politice, aici vorbim despre siguranța alimentară a țării”

Deputatul buzoian îl somează pe ministrul Agriculturii Adrian Oros să „nu mai lupte cu atât de multă îndârjire contra proiectelor care fac bine agriculturii românești”și să-și canaizeze energia spre dezvoltarea acesteia.

 

În septembrie 2019, prin Hotărârea nr. 690, fostul ministru a Agriculturii, Petre Daea, semna ordinul de înființare a Băncii de Resurse Genetice Vegetale – pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale de la Buzău, având ca principal obiect de activitate de activitate explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea-dezvoltarea și conservarea resurselor fitogenetice. Mai concret, printre altele, protejarea soiurilor românești de legume, îmbunătățirea acestora prin cercetare și multiplicarea pentru producție a semințelor a peste 10.000 de soiuri de legume și plante medicinale și aromatice care ar putea asigura necesarul de hrană al României și ar aduce un aport substanțial industriei farmaceuticeși alimentare.

Se pare însă că noua conducere a Ministerului Agriculturii nu agreează Banaca de Gene de la Buzău, iar la un moment dat a pus chiar sub semnul întrebării existența acesteia, pe motiv că există deja o Bancă de Gene la Suceava.

Nu de aceeași părere sunt însă fermierii, care susțin că este nevoie de soiuri românești pentru a repune agricultura pe piciare și a valorifica potențialul acesteia de a produce legume de calitate net superioară celor din import, pe care românii sunt nevoiți să le consume în ultimii ani.

 

Medicul veterinar buzoian Dănuț Păle, vicepreședinte al Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților, nu înțelege de ce actualul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, despre care credea în momentul învestirii că „va face treabă bună pentru agricultura românească”, nu conștientizează importanța unei astfel de baze de cercetare și conservare.

„Atunci când vorbim despre Banca de Gene de la Buzău vorbim despre siguranța alimentară a țării. Vorbim practic despre siguranța națională, în cel mai strict înțeles al expresiei. Cei 2% din PIB dați la apărare nu vor avea nicio valoare dacă românii nu vor avea ce mânca. Dacă rămânem dependenți de semințele și legumele importate. Tot de siguranța națională ține și faptul că am putea să utilizăm preponderent semințe românești în agricultură, adaptate la condițiile pedologice autohtone, cu rezultate mult mai bune și o recoltă exploatată la potențialul său maxim. Ce să mai vorbim despre mândria națională? Am putea să omologăm soiuri românești la nivel internațional și să devenim noi exportatori. Să hrănim noi alte țări. Implicațiile economice benefice pentru România sunt de la sine înțelese”, susține deputatul Buzoian, într-un comunicat remis presei.

 

Dănuț Păle întreabă, retoric: „Ce se întâmplă cu această bancă de resurse genetice? Nimic. Partidul Național Liberal a preluat guvernarea pe 3 noiembrie anul trecut și nu a făcut nimic. Ministrul Oros, colegul deputat de la Comisia pentru agricultură, consideră că nu e nevoie de o bancă la Buzău. Că avem una, la Suceava, și ne ajunge. Sunt țări cu zeci de bănci de resurse genetice. Spania, Italia, Franța. Sunt țări cu bănci specializate. Noi? Nu avem nevoie ne spune PNL. Noi cumpărăm semințe, noi cerșim cu căciula-n mână la porțile producătorilor industrializați pentru că vrem să ne apărăm doar sărăcia, nu și neamul. În loc să ne construim patrimoniul genetic, să punem umărul la clădirea și consolidarea resurselor noastre, să exploatăm faptul că avem cunoștințele și voința necesară de a face mai mult și mai bine, ne uităm în jur și spunem: nu ne trebuie”.

În acest context, îi cere ministrului Oros „să nu mai lupte cu atât de multă îndârjire contra proiectelor care fac bine agriculturii românești”, sugerându-i că „o asemenea determinare ar fi mai bună pusă în slujba dezvoltării”.

Totodată, îi întreabă pe colegii săi parlamentari de la PNL, ce fac ei, în acest sens? „Ce mesaj transmiteți cetățenilor care vă întreabă despre viitorul agriculturii românești? Ce doriți să lăsați în urmă? Un model de bune practici, sau un model de client? Aici nu este vorba despre politică. Banca de Resurse Genetice de la Buzău nu este despre lupte politice. Este despre România și ce facem pentru țara noastră”, conchide deputatul buzoian.

 

După opt luni de la înființare, Banca de Resurse Genetice de la Buzău, care ar fi trebuit să funcționeze deja cu cel puțin 12 angajați, îl are doar pe cercetătorul Costel Vânătoru, care și el a fost înlăturat la un moment dat, de actuala conducere a Ministerului Agriculturii, dar a fost repus în funcție la presiunea străzii.

Invitat pe 17 decembrie 2019 în Parlament, omul de ştiinţă buzoian a subliniat importanța Băncii de Gene din Buzău, menționând că nu a fost membru al niciunei formaţiuni politice,respectă toate formaţiunile politice care activează în România, dar a făcut apel la toate formaţiunile politice „să se alăture acestui proiect, să-l susţină, pentru că vorbim de viitorul României”.

De atunci, el încearcă zadarnic să pună instituţia pe picioare, iar în această perioadă, deși toată lumea se concentrează pe efectele pandemiei, cercetătorul consideră că „un proiect precum Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale de la Buzău nu ar costa mai mult de şapte milioane de euro”, iar dacă ar fi fost funcțioală, ar fi fost utilă și în pandemie, pentru că pe lista de achiziţii erau prevăzute şi aparate PCR (folosite pentru detectarea patogenilor bacterieni şi virali), care în această perioadă ar fi putut fi utilizate şi pentru depistarea noului virus.

 

* Costel Vânătoru este doctor în Horticultură, Cercetător Științific I, membru corespondent al Academiei de Stiințe Agricole și Silvice, iar de 34 de ani face cercetare în legumicultură, floricultură, plante medicinale şi aromatice, plante rare. A coordonat Laboratorul de genetică şi conservare ameliorativă din cadrul SCDL Buzău, omologând peste 50 de soiuri şi hibrizi de plante de cultură.

A reuşit să obţină colecţii valoroase la diferite specii legumicole, însumând peste două mii de genotipuri, soiuri de tomate, câteva sute de genotipuri de vinete şi peste 400 de soiuri de ardei. În total, colecţiile de plante depăşesc zece mii de soiuri şi varietăţi româneşti, dar multe dintre acestea – cu o vechime considerabilă – nu se mai găsesc astăzi în cultură.

Cercetătorul buzoian are publicate peste două sute de referate ştiinţifice, majoritatea cu cotaţie academică înaltă, şi peste zece cărţi de specialitate.

El consideră Banca de Gene o „Arcă a lui Noe”, menită să salveze de la dispariţie speciile de legume româneşti.