De Ziua Mondială a Sănătății Mintale a fost lansat un ghid universal de reformare a legislației
Una din opt persoane din lume trăiește cu cel puțin o afecțiune mintală care îi afectează și sănătatea fizică, bunăstarea, modul în care se conectează cu ceilalți și mijloacele lor de existență.
Ziua Mondială a Sănătății Mintale, adoptată la iniţiativa Federaţiei Mondiale a Sănătăţii Mintale, este celebrată anual, la data de 10 octombrie. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) sprijină această iniţiativă, prin acțiuni de creştere a gradului de conştientizare cu privire la problemele de sănătate mintală în întreaga lume şi de mobilizare a eforturilor globale în sprijinul rezolvării acestora. OMS arată că aceasă zi oferă tuturor părţilor interesate care lucrează pe probleme de sănătate mintală o oportunitate de a vorbi despre munca lor şi despre ce mai trebuie făcut pentru ca îngrijirea sănătăţii mintale să devină o realitate pentru oamenii din întreaga lume.
Ziua Mondială a Sănătății Mintale 2023 are ca temă „Sănătatea mintală este un drept universal al omului”, care are ca obiectiv îmbunătăţirea cunoştinţelelor, creşterea gradului de conştientizare şi conducerea de acţiuni care promovează şi protejează sănătatea mintală a tuturor oamenilor, ca drept universal.
„Cu toții întâmpinăm provocări în viață și este firesc să ne simțim anxioși, izolați sau copleșiți uneori. Pașii mici pot ajuta la îmbunătățirea sănătății mintale: mișcare, relaxare, alimente sănătoase, somn adecvat”, îndeamnă reprezentații OMS și cei ai Biroului Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului (OHCHR).
Ghid pentru eliminarea abuzurilor
De Ziua Sănătății Mintale 2023, OMS și OHCHR au lansat ghidul „Sănătate mintală, drepturile omului și legislație: îndrumări și practică”, pentru a sprijini țările să-și reformeze legislația astfel încât să se pună capăt abuzurilor și să crească accesul la îngrijiri specifice de calitate.
„Abuzurile drepturilor omului și practicile coercitive în îngrijirea sănătății mintale, susținute de legislația și politicile existente, sunt încă mult prea frecvente. Spitalizarea și tratamentul involuntar, condițiile de viață insalubre și abuzul fizic, psihologic și emoțional caracterizează multe servicii de sănătate mintală din întreaga lume. În timp ce multe țări au încercat să își reformeze legile, politicile și serviciile de la adoptarea Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități în 2006, prea puține au adoptat sau au modificat legile și politicile relevante la scara necesară pentru a pune capăt abuzurilor și promovarea drepturilor omului în îngrijirea sănătății mintale”, atenționează OMS.
Sănătatea mintală, un drept universal al omului
Ziua Mondială a Sănătății Mintale 2023 este o oportunitate pentru oameni și comunități de a se uni pe fondul temei „Sănătatea mintală este un drept universal al omului” și de a acționa pentru ca drept uman universal să fie respectat.
„Sănătatea mintală este un drept fundamental al tuturor oamenilor. Toată lumea, oricine și oriunde s-ar afla, are dreptul la cel mai înalt standard posibil de sănătate mintală. Aceasta include dreptul de a fi protejat de riscurile pentru sănătatea mintală, dreptul la îngrijire disponibilă, accesibilă, acceptabilă și de bună calitate și dreptul la libertate, independență și incluziune în comunitate. O sănătate mintală bună este vitală pentru sănătatea și bunăstarea noastră generală. Cu toate acestea, una din opt persoane la nivel global trăiește cu afecțiuni de sănătate mintală, care le pot afecta sănătatea fizică, bunăstarea, modul în care se conectează cu ceilalți și mijloacele lor de existență. Condițiile de sănătate mintală afectează, de asemenea, un număr tot mai mare de adolescenți și tineri”, arată OMS.
Deptul la îngrijiri medicale
„A avea o afecțiune mintală nu ar trebui să fie niciodată un motiv pentru a priva o persoană de drepturile sale umane sau pentru a o exclude de la deciziile privind propria sănătate. Cu toate acestea, în întreaga lume, persoanele cu probleme de sănătate mintală continuă să se confrunte cu o gamă largă de încălcări ale drepturilor omului. Mulți sunt excluși din viața comunității și discriminați, în timp ce mulți alții nu pot avea acces la îngrijirea de sănătate mintală de care au nevoie sau pot accesa doar îngrijiri care le încalcă drepturile omului. OMS continuă să lucreze cu partenerii săi pentru a se asigura că sănătatea mintală este apreciată, promovată și protejată și că se iau măsuri urgente pentru ca toată lumea să își poată exercita drepturile omului și să aibă acces la îngrijirea de sănătate mintală de calitate de care are nevoie. Alăturați-vă campaniei Ziua Mondială a Sănătății Mintale 2023 pentru a afla mai multe despre dreptul dumneavoastră de bază la sănătatea mintală, precum și despre cum să protejați drepturile altora”, subiniază OMS, cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătății Mintale.
Accelerarea dezinstuționalizarii și accesul la servicii comunitare
În Ghidul lansat de OMS și OHCHR este subliniată și necesitatea adoptării unei legislații prin care să fie înlocuite, treptat, instituțiile psihiatrice, cu sisteme de sprijin comunitar incluzive și servicii principale, cum ar fi sprijinul pentru venit, asistența pentru locuințe și rețelele de sprijin de la egal la egal.
„Sănătatea mintală este o componentă integrală și esențială a dreptului la sănătate (…) Această nouă orientare va sprijini țările să facă schimbările necesare pentru a oferi îngrijiri de sănătate mintală de calitate, care să ajute recuperarea unei persoane și să le respecte demnitatea, dând putere persoanelor cu afecțiuni de sănătate mintală și dizabilități psihosociale să ducă o viață sănătoasă și deplină în comunitățile lor”, a arătat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general OMS.
„Ambiția noastră trebuie să fie aceea de a transforma serviciile de sănătate mintală, nu doar în limita lor, ci și în valorile lor subiacente, astfel încât să răspundă cu adevărat la nevoile și demnitatea individului. Această publicație oferă îndrumări despre modul în care o abordare bazată pe drepturi poate sprijini transformarea necesară în sistemele de sănătate mintală”, a punctat, referitor la ghidul lansat recent, Volker Türk – Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului.
Încheierea practicilor coercitive
Noul ghid subliniază că sănătatea mintală nu este responsabilitatea exclusivă a sectorului de asistență medicală și propune prevederi legislative care să pună capăt constrângerii în serviciile de sănătate mintală și care să consacre consimțământul liber și informat, ca bază a tuturor intervențiilor legate de sănătatea mintală. De asemenea, oferă îndrumări cu privire la modul în care cazurile mai complexe și mai provocatoare pot fi tratate în legislație și politici fără a recurge la practici coercitive.
„Încheierea practicilor coercitive în sănătatea mintală – cum ar fi detenția involuntară, tratamentul forțat, izolarea și constrângerile – este esențială pentru a respecta dreptul de a lua decizii cu privire la propria îngrijire a sănătății și alegerile de tratament. Mai mult, un număr tot mai mare de dovezi stabilește modul în care practicile coercitive au un impact negativ asupra sănătății fizice și mintale, agravând adesea starea existentă a unei persoane în timp ce o înstrăinează de sistemele lor de sprijin” – transmit reprezentanții OMS.
Adaptarea legislației
Ghidul se adresează tuturor legiuitorilor și factorilor de decizie implicați în elaborarea, modificarea și punerea în aplicare a legislației cu impact asupra sănătății mintale, cum ar fi legile referitoare la sărăcie, inegalitate și discriminare, și propune un set de principii și prevederi care pot fi valorificate în legislația fiecărei țări. Fiecare stat le poate adapta circumstanțelor specifice (context național, limbi, sensibilități culturale, sisteme juridice etc.), fără a compromite însă standardele drepturilor omului.
Noul ghid oferă, de asemenea, o listă de verificare care va fi utilizată de țări pentru a evalua și evalua dacă legislația referitoare la sănătatea mintală este conformă cu obligațiile internaționale privind drepturile omului. În plus, stabilește importanța consultării persoanelor cu experiență trăită și a organizațiilor reprezentative ale acestora ca parte critică a acestui proces, precum și importanța educației publice și a conștientizării cu privire la problemele bazate pe drepturi.
