Digitalizarea în sănătate la nivel european, dezbătută în România

În perioada 22-26 mai 2023 la Palatul Parlamentului din București are loc reuniunea pe tema digitalizării în sănătate la nivel european, aferentă programului european MyHealth@EU EU4Health WP2023. 

 

Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în colaborare cu Comisia Europeană, prin Direcția Generală pentru Sănătate și Siguranță Alimentară (DG SANTE) organizează, în aceste zile, la Palatul Parlamentului, reuniunea europeană pe tema digitalizării în sănătate, pentru care a fostt desemnată ca gazdă a evenimentului la începutul acestui an, „ca recunoaştere a implicării active şi a proiectelor în curs de implementare derulate de CNAS, unul dintre partenerii importanți în domeniul digitalizării în sănătate la nivel european”, transmite CNAS, printr-un comunicat.

În cadrul întrunirii din acest an, reprezentanţii statelor membre ale Uniunii Europene și-au propus să analizeze provocările care ţin de interoperabilitatea şi configurarea serviciilor de „e-Prescription” (prescripţie electronică) și „Patient Summary” (dosarul medical al pacientului), în context transfrontalier, două componente care vor permite pacienţilor europeni să utilizeze prescripţia şi documentele medicale proprii în format electronic atunci când necesită tratament şi servicii medicale pe teritoriul altui stat membru.

 

Potrivit datelor prezentate de CNAS, anual sunt înregistrate, procesate, validate şi dezvoltate peste 150 de milioane de consultaţii şi servicii medicale în ambulatoriu şi în spitale, peste 50 de milioane de reţete, peste 7 milioane de internări în spitalizare continuă sau de zi, peste 5 milioane de bilete de trimitere și peste 300.000 de formulare europene, astfel că digitalizarea reprezintă o necesitate pentru a putea înregistra, stoca şi procesa un volum atât de mare de operaţiuni, a declarat conf. univ. dr. Adela Cojan, președintele CNAS.

„Implementarea soluţiilor digitale nu mai este demult o acţiune opţională a sistemului asigurărilor de sănătate din România. Creșterea calității și eficienței serviciilor acordate pacienţilor europeni și implicit a celor din România, depinde în mare măsură de digitalizarea sistemului de sănătate. Introducerea unor noi instrumente informatice accelerează şi simplifică procedurile de acordare a serviciilor şi a medicamentelor în sistemul de sănătate atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. Printre obiectivele utilizării tehnologiei digitale în sănătate se numără ușurarea muncii personalului medico-sanitar, reducerea timpilor de lucru şi de aşteptare, dar şi asigurarea acurateței şi securităţii în centralizarea și stocarea datelor medicale ale pacienţilor, precum și folosirea lor pentru luarea celei mai bune decizii diagnostice și terapeutice” – a explicat Adela Cojan, în deschiderea reuniunii.

 

Proiectul de Spaţiu european al datelor privind sănătatea a fost lansat de Comisia Europeană la începutul anului 2022 şi va permite persoanelor fizice din întreaga UE să își exercite pe deplin drepturile asupra datelor lor medicale. Cetățenii vor fi în măsură să acceseze și să partajeze cu ușurință aceste informații, păstrând în același timp un control mai mare asupra lor, în deplină conformitate cu abordarea generală în materie de protecție a datelor.

În același timp, activitatea profesioniștilor din domeniul sănătății va deveni mai ușoară și mai eficientă. Datorită unei mai bune interoperabilități, profesioniștii din domeniul sănătății vor putea avea acces la istoricul medical al pacientului, îmbogățind astfel baza de informații relevante pentru deciziile privind tratamentul și diagnosticarea, inclusiv atunci când datele pacienților se află în altă țară din UE.

Șefa Unității pentru Sănătate Digitală (Head of Digital Health Unit) din cadrul DG SANTE – Fulvia Raffaelli, a precizat că digitalizarea în sănătate va schimba viața zilnică nu doar a specialiștilor, ci și „a fiecăruia dintre noi, ca pacienți”.

 

Consilierul prezidențial conf. dr. Diana Loreta Păun (Departamentul Sănătate Publică), a subliniat că „instrumentele digitale conturează un peisaj în care pacienții primesc îngrijiri centrate pe nevoi, iar specialiștii pot oferi îngrijire individualizată și își pot eficientiza fluxurile de lucru prin luarea de decizii rapide cu privire la tratament, cu îmbunătățirea rezultatelor, reducerea costurilor și a erorilor umane” și „în pofida provocărilor legate de securitatea datelor, valorificarea potenţialului tehnologiei digitale în sănătate deschide calea către eficienţă şi sustenabilitate”.

Dr. Păun a menționat că „tehnologiile medicale modelează graniţele fizice ale statelor”, iar infrastructura de servicii digitale de sănătate asigură continuitatea îngrijirilor la nivelul statelor membre, „datele personale de sănătate urmând persoanele atunci când se deplasează dintr-un stat în altul”.

 

În același context, dr. Nelu Tătăru, Președintele Comisiei Pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a afirmat că „România are în PNRR, în componenta 7, investiţia 3, şi digitalizarea sistemului medical” și a atras atenția asupra faptului că „digitalizarea reprezintă de asemenea o formă de debirocratizare”, iar „accesul mai rapid, opinia a doua, a treia opinie fac ca pacientul să aibă şanse în creştere”.

„Din punctul de vedere al profesiei mele, de medic chirurg, şi al colegilor mei medici, consider că această uşurare a muncii noastre – reţeta electronică, dosarul electronic al pacientului – face ca atunci când avem contact cu un pacient, să nu o luăm de la zero, ci să putem continua o investigaţie sau să putem să adaptăm tratament la necesităţile acelui pacient”, a mai spus Tătaru.

O intervenție a avut și directorul general adjunct Laura Petcu, din cadrul Ministerului Sănătăţii (Direcţia Generală Implementare şi Monitorizare Proiecte) au vorbit despre digitalizare, în deschiderea evenimentului.

 

Într-un cadru tehnic de lucru, evenimentul aduce împreună, peste 80 de specialiști din domeniul sănătăţii digitale, din 22 de state membre UE, manifestarea având ca scop şi colaborarea în vederea dezvoltării punctului național electronic de contact pe sănătate (Open NCP), care va exista la nivelul fiecărui stat membru, conform prevederilor proiectului de regulament european referitor la Spaţiul electronic al datelor din sănătate European Health Data Space (EHDS).

„O atenție deosebită trebuie acordată interconectării sistemelor informatice pentru ca acestea să funcționeze la fel în toate colțurile Uniunii Europene. De aceea construim astăzi o legislație nouă, modernă, care contribuie la folosirea potențialului maxim al datelor electronice de sănătate în condiţii foarte clare de securitate și de confidenţialitate”, a concluzionat dr. Cristian Bușoi, raportor al Parlamentului European pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene.

 

În prezent, CNAS are în curs de implementare grantul pentru dezvoltarea „e-Prescription for Cross-Border eHealth (E-prescription)” – privind aplicarea drepturilor pacienților la asistența medicală transfrontalieră, pentru asigurarea continuității în siguranţă a tratamentelor medicale, utilizând prescripţia electronică, atunci când asiguraţii români se află în şedere pe teritoriul altui stat membru.

Totodată, CNAS a depus documentația pentru obținerea finanțării proiectului „Patient Summary” – EU4H-2022 DGA-MS-IBA-03, care are ca obiectiv crearea infrastructurii necesare accesării datelor medicale ale pacienților în format digital, de pe teritoriul statelor membre ale UE.

În acelaşi timp, CNAS participă ca partener, alături de Institutul Naţional de Sănătate Publică, la Joint Action EU4H-2022-JA-09, activitate preliminară de introducere în statele membre a tehnologiei necesare în vederea realizării schimbului de date medicale transfrontaliere.