Doar 4 din 10 români sunt mulțumiți de sistemul public de sănătate
Gradul de satisfacție este în scădere la nivel european, iar România ocupă locul 18 la între cele 23 de state în care s-a măsurat gradul de satisfacție al populației față de sistemele de sănătate.
Cea de-a zecea ediție a STADA Health Report, cel mai amplu studiu de piata din Europa, realizat de Stada Group în parteneriat cu agenția de cercetări de piață Human8, lansat în premieră, marți, în România, evidențiază faptul că gradul de satisfacție al populației față de sistemele de sănătate este în scădere.
„În România, gradul de satisfacție a cetățenilor se menține la nivelul din 2023 și este chiar mai scăzut decât media europeană: doar 39% dintre românii chestionați sunt mulțumiți față de modul în care sistemul public de sănătate îi servește. Astfel, la acest capitol, România ocupă poziția 18 din cele 23 de țări evaluate”, relevă studiul, realizat în perioada februarie-martie 2024, pe un eșantion de 46.000 de persoane cu vârste între 18 și 99 de ani, din 23 de state, inclusiv România, parte a acestui raport pentru al treilea an consecutiv și unde doar 4 din 10 persoane intevievate s-au declarat mulțumite de sistemul public de sănătate.
Potrivit raportului, toate sistemele publice de sănătate din Europa se confruntă cu o nemulțumire în creștere a cetățenilor în ceea ce privește serviciile oferite, relevând 3 mari teme de interes pentru actorii din sănătate: Sistemele de Sănătate traversează o criză, cel puțin la nivel de încredere – în ciuda eforturilor depuse de autorități, medici, farmaciști, asistenți, gradul de satisfacție fiind în scădere pentru al 4 an consecutiv, ajungând la o medie de 56% față de 74% în 2020; oamenii își iau Sănătatea în propriile mâini, iar focusul pe sănătatea mintală și fizică este în creștere; mulți oameni se luptă cu sentimente de singurătate și experimentează condiția de burnout, în special din cauza gradului crescut de stres, la nivel european se poate vorbi de o epidemie a singurătății, în special pentru vârsta 18-34 de ani (63%).
Prof. dr. Carmen Orban, secretar de stat, Cancelaria prim-ministrului, a afirmat că poate fi de acord „cu lipsa de încredere în decidenţii din sistem”, dar spune că „procentul prin care ne referim la greutatea cu care obţii o programare, aici România stă mult mai bine decât alte sisteme de sănătate”. Recunoscând că „sunt anumite domenii din sistemul nostru de sănătate unde accesul este extrem de dificil”, dr. Orban a subliniat însă că nu ar vrea „să generalizăm”.
În România, doar 39% (4 din 10) dintre cei 2.000 de români chestionaţi au declarat că sunt mulţumiţi de serviciile din sistemul public de sănătate, comparativ cu 56%, media europeană, și doar 5 din 10 români spun că sunt mulțumiți de felul în care personalul medical se îngrijește de sănătatea lor.
„După părerea mea, această statistică este foarte mult influenţată de perioada pandemiei, deci nu aș lua-o ca pe o trăsătură definitorie a sistemului public de sănătate. Să nu uităm că această scădere a continuat începând din anul 2022. Exact perioada pandemică. Din nefericire, perioada pandemiei a determinat o scădere drastică și accelerată a încrederii în sistemul public, din cauza modificărilor majore care au avut loc în sistem în acea perioadă, nu numai în România”, a opinat conf. dr. Simin Aysel Florescu, la dezbaterea organizată cu ocazia lansării raportului. Aceasta și-a exprimat speranţa că, în următorii ani, încrederea populaţiei în sistemul medical va crește, întrucât contextul va fi altul, odată cu încheierea pandemiei și învăţarea lecţiilor pe care aceasta le-a „predat”.
Accesul la consultații medicale, standardul serviciilor medicale, deficitul de personal și neîncrederea în factorii de decizie sunt principalele motive ale nemulțumirii față de sistemele de sănătate, în general, la care românii au adăugat și lipsa accesului la servicii medicale de prevenție (37%). Deși printre cei mai nemulţumiţi europeni față de sistemul medical din ţara lor, mulți români se declară mulţumiţi de medici: 53% spun că sunt mulţumiţi de disponibilitatea cadrelor medicale de a le oferi sfaturi sau îngrijiri medicale, iar 68% dintre respondenţi consideră că medicul de familie este cea mai de încredere sursă de informare.
„Principala direcție de acțiune care ar trebui urmărită în efortul de a îmbunătăți gradul de încredere în sistemele de sănătate este asigurarea ca persoanele care ajung în poziții de decizie să aibă expertiză în domeniul sănătății. Dacă per total, aproape 1 din 2 europeni (48%) consideră că ar face o diferență dacă factorii de decizie din sectorul sănătății ar avea o pregătire în acest domeniu, în România, proporția celor care susțin acest punct este de 62%”, potrivit STADA Health Report 2024.
În contextul scăderii nivelului de satisfacție, din ce în ce mai mulți europeni decid pentru ei în ceea ce privește sănătatea lor – 89% dintre aceștia fac cel puțin un lucru pentru a-și îmbunătăți starea generală de bine. În România, printre măsurile pe care respondenții spun că le-au adoptat pentru a se îngriji de bunăstarea lor fizică se regăsesc: exercițiile fizice (fie acasă, fie la sala de sport), adoptarea unei diete sănătoase, consumul de suplimente alimentare, prezentarea la controale medicale preventive. Pe de altă parte, 69% dintre românii chestionaţi evidenţiază „dr. Google” ca fiind cea mai importantă sursă de informare.
Într-o intervenţie online, prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, s-a declarat convins că, în viitor, gradul de încredere a românilor în sistemul sanitar va crește, pentru că „în acest moment sunt sute de proiecte în derulare” care ar trebui să îmbunătăţească infrastructura sistemului medical. „Dacă vom fi suficient de abili să le și punem în funcţiune, vor duce la creșterea încrederii în sistemul public de sănătate”, a afirmat Rafila.
În ciuda nemulțumirii cu privire la sistemele de sănătate în ansamblu, STADA Health Report 2024 dezvăluie o creștere semnificativă a încrederii în medicina convențională și în sfaturile oferite de profesioniștii din domeniul sănătății – medici și farmaciști. Aproape 7 din 10 europeni (69%) afirmă că au încredere „mare” sau „deplină” în medicina convențională, în timp ce în rândul românilor proporția celor încrezători este de 87%.
„E bine că pacienţii se adresează în primul rând profesioniștilor din sănătate, dar rău este că procentul celor care se informează de pe dr. Google devine uneori semnificativ. Atunci când se întâmplă acest lucru, avem o luptă în plus de purtat. Copiii nevaccinaţi sunt cei mai mulţi ai celor care se informează de pe dr. Google. Persoanele care au stat până când boala a devenit severă, fără să se prezinte măcar la medicul de familie pentru câteva investigaţii și o consultaţie, de multe ori s-au informat de la vecini”, a subliniat dr. Rodica Tănăsescu, medic de familie.
Principala direcţie de acţiune care ar trebui urmărită în efortul de a îmbunătăţi gradul de încredere în sistemele de sănătate este asigurarea ca persoanele care ajung în poziţii de decizie să aibă expertiză în domeniul sănătăţii. Dacă la nivel european 48% dintre cei chestionaţi consideră că dacă factorii de decizie din sectorul sănătăţii ar avea o pregătire în acest domeniu ar face o diferenţă, în România, 62% cred acest lucru.
O altă măsură indicată de românii chestionaţi se referă la extinderea sferei de responsabilitate a farmaciștilor, pentru a sprijini medicii. „Farmaciștii sunt pregătiţi, au o componenţă demografică mult mai bună decât medicii de familie, de exemplu, dar nu trebuie să confundăm lucrurile. Din punctul meu de vedere, binomul câștigător este farmacist-medic de familie în asistenţa primară”, a declarat farm. Petru Crăciun.
Un capitol interesant al raportului a fost cel legat de sănătatea mintală și starea de bine. Paradoxal, deși sunt printre cei mai nemulțumiți europeni în ceea ce privește sistemul public de sănătate, românii se declară printre cei mai fericiţi dintre cei chestionaţi: 68% dintre ei afirmă că sunt „destul de” sau „foarte fericiţi”, faţă de 67% cât este media europeană. Totodată, 85% dintre români consideră că au o sănătate mintală optimă. Totuși, deși gradul de fericire pare a fi unul mulțumitor, în urma studiului s-a constatat că senzația de singurătate devine tot mai prezentă, mai ales în rândul tinerilor între 18 și 34 de ani – 63%, față de media generală de 52%. În România, deși media generală arată că acest sentiment este resimțit doar de 48% dintre respondenți, în rândul tinerilor, situația este similară cu cea de la nivel european (63%).
Medicii psihiatri spun însă că „noi știm că starea de sănătate mintală este mediocră, spre deloc, pentru foarte mulţi dintre conaţionalii noștri, dar dacă o să-i întrebe cineva dacă sunt fericiţi, vor spune că da, pentru că ceea ce există în această ţară din belșug este conceptul de rușine, dar și cel de «problemele mele mă privesc doar pe mine»”, a punctat dr. Gabriel Diaconu.
Pe lângă timpul excesiv petrecut online, tânăra generație menționează ca principal factor al singurărății timpul îndelungat alocat muncii și, prin urmare, își doresc un mai bun echilibru între viața profesională și cea privată, pentru a remedia situația.
Pe de altă parte, deși 60% dintre români spun că sunt mulţumiţi de aspectul lor fizic, 68% dintre respondenți iau în considerare realizarea unor lucrări dentare, iar 43% a unor proceduri cosmetice. În același timp, 30% dintre cei intervievați se declară nemulţumiţi de faptul că sunt supraponderali. „Respondentul român este într-o stare bună de sănătate mintală, deși este supraponderal, nu are dinţi, este în burnout, are noroc, ocazional, de un aspect fizic bun, deși îi dă foarte multă importanţă, poate chiar mai mult decât este cazul, și este îngrijorat de îmbătrânire. Aceste rezultate arată, de fapt și de drept, cât de confuz este românul în momentul în care îl întrebi de starea lui de bine psihic”, a concluzionat medicul psihiatru.
Stada Health Report este cel mai amplu raport în domeniul sănătății realizat în Europa, iar Grupul STADA îl susține anual de zece ani, România fiind inclusă în Raport în anul 2022. „Iată că acum avem și date comparative din anii post-pandemie. Consider că este foarte important să cunoști mentalitatea oamenilor din comunitatea unde îți desfășori activitatea și să compari cu alte piețe. Acest studiu complex este un instrument pe care îl punem la dispoziția întregii piețe de Sănătate, a decidenților, a tuturor actorilor atât din sistemul public, cât și din cel privat. Informațiile bogate oferă insight-uri valoroase pentru îmbunătățirea sistemului în ansamblul său și în baza lor pot fi luate decizii responsabile în beneficiul oamenilor” a declarat Mihai Fugarevici, General Manager STADA România.
Aflat la a 10 ediție, raportul a fost realizat de Agenția de cercetare de piață HUMAN8, la nivelul a 23 de țări, pe un eșantion reprezentativ de 46.000 de respondenți. Perioada de colectare a datelor a fost februarie-martie 2024. La nivelul României, eșantionul este de 2000 de respondenți, cu vârste cuprinse între 18-99 ani.
