Epidemie de rujeolă la nivel național

Ministerul Sănătății spune că în acest moment sunt aproape 2.000 de cazuri de rujeolă în 29 de județe din țară, iar din cauza creșterii îngrijorătoare a cazurilor de infectare, precum și a numărului mare de spitalizări, a declarat, marți, epidemie de rujeolă la nivel național.

 

Potrivit Ministerului, epidemia a fost declarată pentru a face posibilă vaccinarea și recuperarea ccopiilor nevaccinați sau cu schema de vaccinare incompletă. Potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, declararea epidemiei înseamnă o schimbare pe termen scurt a politicii de vaccinare, în sensul că se va adminstra mai devreme o priă doză de vaccin copiilor cu vârste între 9 și 11 luni, astfel încât să fie protejați de îmbolnăvire.

„Având în vedere creșterea îngrijorătoare a cazurilor de rujeolă, precum și numărul mare de spitalizări în secțiile de pediatrie și boli infecțioase al copiilor infectați, Ministerul Sănătății a declarat epidemie de rujeolă la nivel național, pentru a face posibilă vaccinarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 și 11 luni, precum și recuperarea celor nevaccinați sau cu schema de vaccinare incompletă. În acest moment, se înregistrează aproape 2.000 de cazuri la nivel național, în 29 de județe”, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătății.

 

În raportarea din 1 decembrie, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) preciza că „numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România raportate de la 1 ianuarie 2023 până la data de 30 noiembrie 2023 este 1.855, dintre care în ultima săptămână a lunii noiembrie s-au înregistrat 192 de cazuri”.

Cea mai gravă situație e în județul Mureș, unde s-au înregistrat peste 600 de cazuri, adică aproape o treime din cele 2000 înregistrate la nivel național. Tot multe cazuri au fost raportate și în județele Brașov (339 cazuri), Cluj (149 cazuri), Giurgiu (147), dar și în București (213 cazuri) și județul Ilfov (89). La polul opus sunt județele Sălaj, Suceav, Vrancea și Timiș cu câte 1 caz. În județul Buzău, în aceeași perioadă au fost raportate doar 6 cazuri de rujeolă și nicio spitalizare, dar medicii de familie și pediatrii sunt în alertă, având în vedere creșterea numărului de îmbolnăviri și spitalizări din ultima perioadă, la nivel național.

 

Dr. Cătălin Apostolescu, managerul Institutului „Matei Balș”, confirmă că se înregistrează „o creștere semnificativă a numărului cazurilor de rujeolă, așa că putem vorbi de începutul unei epidemii”, deși rujeola fusese eradicată prin vaccinare. Medicul infecționist atrage atenția că rujeola „este periculoasă în fază acută sau la copii mici și poate da complicații neurologice foarte serioase. Zilnic, la Institutul Balș avem cam 15-20 pacienți cu rujeolă. Un exemplu, între 1 și 4 decembrie, doar internații cu rujeolă au fost 45. Vorbim de o creștere exponențială. Până acum 1-2 ani, erau  1-2 cazuri pe zi sau pe săptămână. Acum, avem 15-20 cazuri zilnic. Mai grav e că apare și la adulți”, a declarat medicul, într-o intervenție la un post central de televiziune.

Rujeola este o boală comună, dar deosebit de infecțioasă și poate genera complicații severe, inclusiv meningita, inflamarea creierului (encefalita) și surzenie. În sarcină poate da complicații care afectează fătul și se poate ajunge la avort spontan.

 

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, spune că această explozie de cazuri de rujeolă este consecința faptului că părinții refuză să își vaccineze copiii, explicând că „deși vorbim despre o boală infecto-contagioasă prevenibilă prin vaccinare, aceasta se transmite cu ușurință, mai ales la copiii nevaccinați, iar uneori, evoluția este gravă și pot apărea complicații”.

Tocmai de aceea, Ministerul Sănătății va derula, în perioada următoare, și o campanie de informare a părinților, împreună cu medicii de familie, pentru o mai bună aderență la programul de vaccinare. „Recenta adoptare a Strategiei Naționale de Vaccinare, până în 2030, are în vedere tocmai eliminarea acestor riscuri pentru sănătatea publică, produse de bolile prevenibile prin vaccinare. Scopul e să inverseze acest trend descrescător al acoperirii vaccinale care se întregistrează de mai mult de 10 ani, care a dus la acumularea în timp a unei mase receptive, respectiv copii, făcând să apară epidemia”, a explicat ministrul Rafila, care menționează că acoperirea vaccinală cu prima doză, la nivel național, este de 78%, iar cu doza a doua de 62% la copiii eligibili.

 

Dr. Mihai Craiu, medic pediatru la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu – Rusescu” (INSMC) din București consideră că „era de așteptat” să se ajungă la epidemie, în contextul scăderii rate de vaccinare, iar pe pagina „Spitalului Virtual pentru Copii”, pe care o administrează, oferă un „sfat practic pentru cei care au încă dileme: mergeți să discutați cu medicul dumneavoastră de familie despre riscuri și beneficii. Rujeola este o maladie cu risc extrem de mare de complicații. Și poate produce decesul. Stau mărturie cele 64 de povești triste de la precedentul val epidemic. Cei care sunt gata convinși pot ignora avertizarea experților din Ministerul Sănătății. Deși aproape 2000 de cazuri reprezintă doar începutul”.

O primă epidemie de rujeolă a început în august 2010 și a evoluat până în 2013, fiind confirmate 13.586 de cazuri de infecție și 4 decese. Boala a apărut la copii nevaccinați, în peste 70% din cazuri. În perioada septembrie 2011 – decembrie 2012, epidemia de rujeolă a evoluat concomitent cu o epidemie de rubeolă, ducând la 24.627 de cazuri și, din fericire, niciun deces. O nouă epidemie de rujeolă a evoluat în perioada 2016-2019, când au fost raportate peste 20.000 de cazuri și 64 de decese. Cei mai afectați au fost copiii sub 1 an, la această grupă de vârsta înregistrându-se și cea mai mare pondere a deceselor (51,1%).

 

Medicul Bogdan Micu, șef secție Boli Infecțioase, Spitalul Judetean de Urgență Buzău, atrage atenția că „vaccinul antirujeolic este cel care ne protejează de rujeolă. Acest vaccin trebuie administrat încă din primul an de viaţă, conform Programului Naţional de imunizare. Există vaccin, există disponibilitate, rămâne să convingem părinţii să adere la acest program de vaccinare”, subliniind că din ce în ce mai mulți părinți aleg să nu-şi vaccineze copiii, neglijează acest sau nu caută un medic de familie sunt responsabili de numărul mare de copii care rămân neimunizaţi, punându-i în pericol.

„Sunt multiple motive care duc la creșterea numărului de îmbolnăviri cu rujeolă. O parte dintre părinți au convingeri antivaccinale, alții pur şi simplu neglijează acest aspect, iar alţii nu au medic de familie şi nu fac eforturi în a-l găsi. Este păcat, pentru că România este o ţară care a avut un program de vaccinare antirujeolică încă din anii 70, cu o eficienţă foarte bună”, explică medicul infecționist.

 

Într-un raport denumit „Starea copiilor lumii 2023”, publicat anul acesta în aprilie, de UNICEF, dedicat exclusiv vaccinării de rutină, se arată că încrederea în vaccinurile administrate copiilor a scăzut cu 10% în România în timpul pandemiei, la fel ca în 52 din 55 de ţări analizate.

Raportul UNICEF mai arată că, între 2019 şi 2021, 67 de milioane de copii nu au beneficiat de vaccinuri, gradul de acoperire vaccinală scăzând astfel în peste 100 de ţări.

Rujeola este o boală infecțioasă care apare după infectarea cu virusul Morbillivirus din familia Paramyxovirus, care afectează întâi sistemul respirator, apoi se răspândește în restul corpului. Boala poate da complicații la copiii de până în 5 ani sau la bebeluși, dar poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă. Persoanele nevaccinate, cele cu imunitate scăzută și gravidele au un risc crescut de îmbolnăvire.

În primele șase luni, bebelușii sunt protejați de anticorpii materni, după care e necesară vaccinarea. La sugarii cu o imunitate scăzută, înainte de imunizare, virusul poate provoca complicații grave.

 

La copii, primele simptome ale rujeolei seamănă, mai degrabă, cu cele ale gripei și apar în primele 10-12 zile de la expunerea la virus, manifestându-se pin febră, tuse, rinoree (nas curgător), ochi roșii, durere în gât, mici puncte pe limbă și în interiorul mucoasei bucale. Ulterior apare erupția cutanată, un semn clasic al pojarului, care durează, în general, o săptămână și se manifestă pe tot corpul. Copiii cu pojar pot fi contagioși cu 4 zile înainte de a începe erupțiile cutanate și pot transmite boala pentru încă 4 zile după ce petele apar. De aceea, este foarte important ca persoana infectată să rămână acasă pentru cel puțin 2 săptămâni iar, în situațiile mai grave, chiar 21 de zile.

Complicațiile apar în 30% din cazuri, iar cele mai severe sunt: encefalită, pneumonie, laringită acută, bronhopneumonie, otită, diaree severă cu deshidratare secundară, convulsii, complicațiile asociate cu sarcina (avort spontan, naștere prematură sau greutate redusă a fătului).

Statisticile arată că 1 din 4 persoane care fac rujeolă are nevoie de internare în spital, iar fără vaccinare, în medie, 1 din 1.000 de bolnavi de pojar moare.

Cea mai bună metodă de prevenire a rujeolei este vaccinarea. În România, Calendarul Național de Vaccinare recomandă administrarea a două doze de vaccin ROR copiilor. Pentru adulți, vaccinarea este posibilă oricând, tot cu două doze, mai ales dacă vorbim despre studenți sau persoane care călătoresc frecvent în țări subdezvoltate.