Este Ziua Mondială a Osteoporozei, boala oaselor fragile

20 octombrie 2021 | 0 comentarii |

Una din trei femei și cel puțin unul din cinci bărbați din lume vor suferi o fractură osteoporotică în timpul vieții lor. 

 

Ziua Mondială a Osteoporozei este marcată anual la 20 octombrie, cu scopul de a crește gradul de conștientizare a populației asupra importanței prevenției, diagnosticării și tratamentului osteoporozei. Această zi a fost iniţiată de Societatea Naţională pentru Osteoporoză din Marea Britanie, la 20 octombrie 1996, şi susţinută de Comisia Europeană. Ulterior a fost marcată de Fundaţia Internaţională pentru Osteoporoză (International Foundation for Osteoporosis – IOF). În anii 1998 şi 1999, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a devenit co-partener al marcării acestei zile.

Fundaţia Internaţională pentru Osteoporoză a fost lansată în 1998, la Congresul european privind osteoporoza organizat la Berlin. Este o fundaţie non-guvernamentală, non-profit, cu sediul în Elveţia, şi funcţionează ca o alianţă globală de asociaţii ale pacienţilor, organizaţii de cercetare, profesionişti din domeniul sănătăţii şi companii internaţionale care acţionează pentru a promova sănătatea oaselor, muşchilor şi articulaţiilor.

Scopul marcării Zilei Mondiale a Osteoporozei este de a face din prevenirea acestei boli și a fracturilor o prioritate de sănătate, mesajul fiind adresat atât specialiștilor din sănătate, reprezentanților media, responsabililor de politici publice, cât și pacienților și publicului larg. Mesajul principal al acestei zile este „Acționează pentru sănătatea oaselor – solicită acțiuni globale pentru combaterea osteoporozei și a fracturilor asociate la nivel mondial!”

 

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a stabilit că osteoporoza este o problemă majoră de sănătate publică. Publicarea unui raport al OMS privind evaluarea riscului de fractură și aplicarea acestuia la screening-ul osteoporozei postmenopauzale în 1994 a furnizat criterii de diagnostic pentru osteoporoză bazate pe măsurarea densității minerale osoase (DMO) și a recunoscut osteoporoza ca fiind un boală bine definită, care a afectat peste 75 de milioane de oameni din SUA, Europa și Japonia.

Osteoporoza afectează predominant femeile, dar nici bărbaţii nu sunt iertați de boală. Potrivit datelor OMS şi Fundaţiei Internaţionale pentru Osteoporoză, la nivel mondial osteoporoza afectează estimativ 200 milioane de femei. În Uniunea Europeană, circa 30% dintre femeile aflate la menopauză sunt diagnosticate cu osteoporoză.

Cu un impact major asupra sănătăţii, osteoporoza reduce semnificativ calitatea vieţii pacientului și afecetază familia acestuia dar și sistemele de sănătate și asistență socială. De aceea, diagnosticarea precoce este extrem de importantă. În 2019, spre exemplu, osteoporoza a cauzat 4,3 milioane de fracturi care au costat sistemele de sănătate peste 56 miliarde de euro, dar doar 3% din acești bani au fost cheltuiți pe prevenție și tratamente medicale.

Ziua Mondială a Osteoporozei este o ocazie potrivită pentru a reaminti tuturor autorităților din domeniul sănătății că există o modalitate dovedită de a opri acest ciclu devastator și costisitor de fracturi recurente. Toți pacienții cu fractură trebuie să fie examinați și tratați printr-un model de îngrijire post-fractură, cum ar fi un serviciu special pentru fracturi, care s-a dovedit că reduce ratele de re-fractură și mortalitatea și, în cele din urmă, reduce povara fracturilor asupra sistemelor de sănătate”, atrage atenția Cyrus Cooper, președintele IOF.

 

Osteoporoza, care înseamnă „os poros”, este o boală în care densitatea osoasă şi calitatea osului sunt reduse. Pe măsură ce oasele devin mai poroase şi mai fragile, riscul de fractură este mult crescut. Pierderea osoasă are loc discret şi progresiv. De multe ori nu există simptome până când se produce prima fractură.

Una dintre cele mai grave și debilitante fracturi cauzate de osteoporoză este o fractură de șold. 33% dintre persoanele care au suferit o fractură de șold sunt dependente de familie sau ajung într-un azil de bătrâni în anul următor fracturii. Durerea, dizabilitatea, mobilitatea redusă și dizabilitatea pe termen lung sunt frecvente, iar unele dintre aceste fracturi duc la deces. Aproape un sfert de milion de decese apar în fiecare an în Europa ca o consecință directă a fracturilor de șold sau coloanei vertebrale.

Știm că aproximativ jumătate dintre pacienții care se prezintă la spital cu o fractură de șold au avut un alt os rupt în lunile sau anii dinaintea ruperii șoldului. Știm, de asemenea, că, fără tratament pentru osteoporoză, o femeie care a avut o primă fractură a coloanei vertebrale prezintă un risc substanțial de fracturi suplimentare în următorii 1-2 ani. Cu toate acestea, deși ar fi extrem de important ca guvernele să se asigure că toți pacienții primesc intervenție preventivă în timp util, aproximativ 80% dintre pacienții cu fractură din întreaga lume nu sunt evaluați și tratați pentru osteoporoză”, subliniază Cyrus Cooper.

 

Cele mai frecvente fracturi asociate osteoporozei apar la nivelul şoldului, coloanei vertebrale şi încheieturii mâinii. Probabilitatea apariţiei acestor fracturi, în special la nivelul şoldului şi coloanei vertebrale, creşte odată cu vârsta, atât la femei, cât şi la bărbaţi.

Fractura de şold necesită adesea o intervenţie chirurgicală şi poate duce la pierderea independenţei de mişcare sau chiar la deces. Fracturile vertebrale pot avea, de asemenea, consecinţe grave, inclusiv pierdere în înălţime, dureri de spate intense şi deformare.

Dr. Philippe Halbout, director executiv al IOF, atrage atenția că din cauza îmbătrânirii populației la nivel gloval, este de așteptat ca „până în 2050, incidența globală a fracturilor de șold să crească cu 310% la bărbați și 240% la femei, comparativ cu în 1990. Aceste proiecții arată de ce strategiile dovedite pentru prevenirea fracturilor secundare sunt esențiale în toate sistemele de sănătate din țările cu populație îmbătrânită”, care în numele IOF, al experților, al societăților de pacienți și al medicilor, cere autorităților din domeniul sănătății să implementeze programe de îngrijiri post-fractură în spitalele lor. „Este o investiție în domeniul sănătății care merită, iar ceea ce este cel mai important, dă roade, ajutând adulții în vârstă să rămână sănătoși, activi și independenți pe măsură ce îmbătrânesc”, subliniază acesta.

 

Nu se cunoaște exact care este cauza osteoporozei, însă se știe cum apare boala. Osul este un țesut viu, dinamic, în continuă schimbare. Pentru ca oasele să rămână puternice de-a lungul vieții, corpul nostru îndepărtează osul vechi și îl înlocuiește cu unul nou. Copilăria și adolescență sunt perioadele esențiale când se formează masa noastră osoasă: oasele cresc, devin mai lungi și mai puternice, iar acest ritm continuă până la 25-30 ani, când se atinge masa osoasă maximă. După această vârstă, oasele suferă un proces continuu de formare și distrugere care le permite să rămână sănătoase. Totuși, când împlinim 40 sau 50 ani, acest echilibru se modifică, deoarece nu mai este posibil să înlocuim la fel de repede țesutul osos pe măsură ce el este îndepărtat. Iar acest efect este cu atât mai accentuat în cazul femeilor în primii ani după menopauză, când se pierde efectul protectiv al hormonului estrogen.

Daca am putea vedea în interiorul osului, acesta ar arăta ca un fagure de miere. Când suferi de osteoporoză, spațiile din interiorul fagurelui devin mai largi, iar osul care formează fagurele, mai subțire. În plus, se subțiază și învelișul extern al osului, care devine mai fragil, favorizând astfel fracturile.

 

Riscul de a dezvolta osteoporoza depinde parțial de cât de multă masă osoasă ai acumulat înainte de împlinirea vârstei de 30 de ani. Cu cât ai mai multă masă osoasă, cu atât ai mai puține riscuri de a face osteoporoză, pe măsură ce înaintezi în vârstă.

Există doi factori de risc majori pentru osteoporoză, iar aceștia sunt sexul și debutul perioadei de menopauză. În primii ani după menopauză, femeile pot pierde până la o cincime din masa lor osoasă. Acestora li se adaugă factori de risc suplimentari, cum ar fi stilul de viață, starea de sănătate și administrarea anumitor medicamente.

În zilele noastre, osteoporoza este o afecţiune în mare parte tratabilă şi, prin modificarea stilului de viaţă şi un tratament medical adecvat, multe fracturi pot fi evitate. O dietă echilibrată, bogată în nutrienţi şi care conţine suficient calciu, vitamina D, proteine, vitamina K, magneziu, zinc ş.a. ajută la orice vârstă în menţinerea masei osoase.

Osteodensimetria (DXA) este o metodă de referință pentru diagnosticarea și monitorizarea tratatamentului osteoporozei (este o metodă radiologică de evaluare a densitații osoase, la nivelul întregului sistem osos sau în zonele cele mai predispuse fracturilor osteoporotice (col femural, coloana vertebrală și antebrat); cu o expunere minimă de radiații, examinarea durează 5-7 minute). Investigația este recomandată tuturor femeilor care au împlinit vârsta de 65 de ani sau care au intrat la menopauză și au factori de risc asociați, dar și bărbaților care au dureriu de spate sau au pierdut în înălțime aproximativ 1,5 cm pe parcursul unui an.

 

Factori de risc nemodificabili:

* Sexul – femeile au un risc mai mare de a dezvolta osteoporoză, decât bărbații

* Vârsta – riscul de osteoporoză crește odată cu vârsta

* Rasa – femeile caucaziene sau de origine asiatică au cel mai mare risc de osteoporoză

*  Istoricul familial –  persoanele care au cazuri de osteoporoză în familie, în special dacă rudele au suferit o fractură de șold, au un risc mai mare de osteoporoză

* Constituția fizică – femeile și bărbații de statură mică tind să aibă un risc mai mare de osteoporoză

* Nivelul hormonal – osteoporoza este mai frecventă la persoanele care au un nivel prea mare sau prea mic de anumiți hormoni, cum ar fi hormoni sexuali, hormoni tiroidieni, dar și hormoni secretați de glandele suprarenale

 

Factori de risc ce pot fi modificați:

* Dieta – riscul de osteoporoză este mai mare la persoanele cu un aport scăzut de calciu și tulburări de alimentație

* Consumul de steroizi și anumite medicamente – utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor interferează cu procesul de reconstrucție osoasă. De asemenea, osteoporoza a fost asociată cu medicamente utilizate pentru combaterea sau prevenirea unor afecțiuni precum: convulsii, reflux gastric, cancer, respingerea transplantului

* Alte afecțiuni –  riscul de osteoporoză este mai mare la persoanele diagnosticate cu boală celiacă, boală inflamatorie intestinală, boli renale sau hepatice, lupus, cancer, mielom multiplu, artrită reumatoidă

* Lipsa mișcării

* Consumul excesiv de alcool

* Fumatul.

 

Tratamentul recomandat în osteoporoză este adesea bazat pe o estimare a riscului de fractură în următorii 10 ani, folosind informații oferite tot de osteodensitometrie. Dacă riscul nu este mare, medicul reumatolog s-ar putea să nu prescrie vreun medicament, ci să se concentreze pe modificarea factorilor de risc.

În cazul în care riscul de fractură în următorii 10 ani este mare, medicul va prescrie, cvel mai probabil, terapia cu bifosfonați. Medicamentele care conțin acști compuși pot prezenta o serie de efecte secundare precum greață, dureri abdominale saiu senzație de arsură gastrică. Experții susțin însă că aceste efecte adverse apar de obicei atunci când pacientul nu respectă indicațiile de administrare a medicamentelor.

Terapia cu estrogeni, mai ales atunci când este administratâ la scurt timp dupâ menopauzâ, poate ajuta la menținerea densității osoase. Cu toate acestea, poate crește riscul de formare a cheagurilor de sânge, de cancer endometrial, cancer de sân și de boli de inimă, de aceea, estrogenii sunt recomandați, de obicei, femeilor mai tinere. Există și alternative la terapia cu estrogeni, care imită efectele benefice ale acestora și mențin densitatea osoasă la femeile aflate la menopauză, evitând riscurile asociate.

La bărbați, osteoporoza poate fi legată de o scădere treptată a nivelului de testosteron din organism, astfel că terapia de substituție cu testosteron poate ajuta la îmbunătățirea simptomelor asociate testosteronului scăzut.

 

Surse:worldosteoporosisday.org; health.harvard.edu; osteoporosis.foundation;

 


Adaugati un comentariu


 

*