Exercițiile fizice îmbunătățesc flora intestinală
Cercetătorii de la Universitatea din Illinois au demonstrat că problemele digestive pot fi prevenite nu doar prin flora alimentație, ci și prin mișcare.
Două studii efectuate recent de specialiști americani din cadrul Universității Illinois relevă faptul că modificarea compoziției florei intestinale poate fi făcută și prin intermediul exercițiilor fizice, nu doar al alimentației. Astfel, anumite probleme digestive iși pot găsi rezolvarea prin mișcare, fără a fi nevoie de schimbări majore ale regimului alimentar.
Una dintre cercetările invocate a fost efectuată pe șoareci de laborator, iar cealaltă pe subiecți umani, ambele fiind concepute pentru a identifica modificările pe care exercițiile fizice le produc la nivelul florei intestinale și pentru a le izola de alți factori, precum dieta sau administrarea de antibiotice, care pot afecta microbiota intestinală.
În cadrul primului studiu, oamenii de știință au transplantat materii fecale de la șoareci activi fizic și sedentari în colonul unor exemplare sedentare, fără bacterii, crescute în incinte sterile, care nu aveau propria floră intestinală, iar în cel de-al doilea studiu, echipa de cercetători a monitorizat schimbările la nivelul compoziției microbiotei intestinale a unor subiecți umani care au făcut tranziția de la un stil de viață sedentar la unul mai activ și invers.
În cadrul cercetării realizate pe șoareci, modificările la nivelul florei intestinale a beneficiarilor le-au reflectat pe cele prezente la donatori, cu diferențe clare între exemplarele care primeau microbii de la rozătoarele active și cei cărora le erau administrați de la șoarecii sedentari. Beneficiarii microbilor de la șoarecii activi au avut un procent mai mare de microbi producători de butirat – un acid gras cu lanț molecular scurt care stimulează celulele intestinale sănătoase, reduce inflamația și generează energie pentru gazdă. În plus, aceștia păreau a fi mai rezistenți la colita ulcerativă, o boală inflamatorie a intestinului.
În cazul cercetării realizate pe subiecți umani, cercetătorii au recrutat 32 de adulți, dintre care 18 cu corp atletic și 14 obezi, de la care au prelevat probe din microbiota intestinală. Ulterior, aceștia au început un program de exerciții fizice constând în 30-60 de minute de activități cardiovasculare practicate de trei ori pe săptămână, timp de șase săptămâni.
La sfârșitul intervalului, oamenii de știință au prelevat din nou probe din flora intestinală a participanților, același lucru fiind repetat după alte șase săptămâni în care subiecții au avut un stil de viață sedentar. Pe parcursul studiului, participanții și-au menținut obiceiurile alimentare.
În urma programului de exerciții fizice s-a observat o creștere a concentrației de acizi grași cu lanț scurt, în special butirat. Nivelul acestora a scăzut după ce participanții au revenit la o viață sedentară. Testele genetice ale microbiotei au confirmat că acest lucru a coincis cu modificări în ceea ce privește proporția de microbi producători de butirat și alți acizi grași cu lanț molecular scurt. Creșterea cea mai însemnată a fost observată la participanții slabi, care aveau de la începutul studiului o concentrație mică de acizi grași cu lanț scurt, iar în cazul subiecților obezi, s-a evidențiat doar o creștere modestă.
Concluzia cercetătorilor este că există diferențe evidente în ceea ce privește modul în care flora intestinală răspunde la exercițiile fizice în cazul unei persoane obeze în comparație cu una slabă, acestia recunoscând insă că mai au mult „de muncă” pentru a afla motivul.
