FABC: Cancerul ucide prematur aproape 20.000 de români anual (VIDEO)

Într-o conferință organizată cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului, FABC, alături de specialiștii prezenți la eveniment și de pacienți a adus în prim plan dificultățile cu care se confruntă bolnavii români afectați de boli oncologice.  

 

Numărul de cazuri noi de cancer a fost cu 21% mai mare în 2023 comparativ cu anul anterior, iar în evidența medicilor sunt peste 550.000 de cazuri de cancer.

Cele mai frecvente tipuri de cancer diagnosticate sunt cancerul de prostată, cancerul pulmonar, cancerul de sân și cancerul colorectal. 

„Datele Registrului European privind Inechitățile în Cancer arată că România înregistrează cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer de sân și cancer de col uterin din Europa, precum și a patra cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer pulmonar. 1 din 3 decese prin cancer este un deces prematur, respectiv 19.100 de decese premature prin cancer au fost înregistrate în 2020 (segmentul de vârstă 15-65 de ani). Mortalitatea prematură legată de cancer înseamnă pentru România pierderi anuale de 941 milioane de euro și 170.000 de ani de viață potențial productivă”, atrag atenția reprezentanții Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

 

În contextul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului, FABC, alături de pacienți și parteneri, FABC a organizat, în perioada 4-5 februarie, o serie de evenimente prin care au fost aduse în prim plan poveștile de viață ale pacienților, experiențele lor în sistemul medical românesc și realitățile trăite zilnic de aceștia în sistemul de sănătate, în contextul lipsei implementării legii 293/2022 – Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului.

În cadrul conferinței „Supraviețuirea în cancer – primele semne, diagnostic și tratament”, președintele FABC, Cezar Irimia, a subliniat că „întreruperile repetate ale tratamentelor nu fac decât să agraveze boala şi pacienții se simt cumva abandonaţi, pentru că această continuitate a tratamentelor le dă o şansă la viaţă. Nu mai vorbesc de accesul la investigaţii şi tratament, decalajele fiind foarte mari între noi şi Uniunea Europeană, de 5-6 ani, iar decesele sunt cu 48% mai multe decât media europeană, în fiecare an, în România, unde pacientul luptă mai mult cu sistemul decât cu boala. Din păcate, până acum nu s-au găsit soluţii, doar promisiuni, dar cancerul, după cum ştim cu toţii, nu se tratează cu promisiuni, se tratează cu medicamente şi de către medici”.

 

FABC a dorit ca astfel să pună pe agenda publică problematica oncologiei românești, cu toate componentele sale: prevenție primară, screening populațional pentru o diagnosticare precoce, investigații genetice și moleculare pentru acces la terapii personalizate, facilitatea accesului la noi opțiuni de tratament precum și creșterea calității vieții pacienților cu cancer, soluții pentru eliminarea discontinuității tratamentelor, monitorizare și programe de reabilitare.

Specialiștii prezenți la eveniment au subliniat că „în timp ce restul țărilor europene se concentrează pe inițiative menite să îmbunătățească bunăstarea fizică și psihologică a pacienților cu cancer, asigurându-se că nevoile lor complexe sunt satisfăcute cu empatie și expertiză, România regresează în ceea ce privește accesul la tratamentul potrivit, pentru pacientul potrivit. În timp ce restul țărilor europene se concentrează pe prevenția cancerelor și pe depistarea timpurie a acestora, în faze incipiente, și pe tratarea cu medicamente inovatoare cu intenție curativă, România abia reușește să asigure accesul la chimioterapie și servicii medicale de bază”.  

 

FABC subliniază că deși România și-a majorat în mod semnificativ cheltuielile pentru sănătate în ultimii ani, rămâne una dintre țările UE cu cele mai scăzute cheltuieli pentru sănătate, iar banii sunt „insuficienţi”, în condiţiile în care tratamentele ajung cu mare dificultate și cu întârziere la pacienţi.

„De peste 1 an de zile, pacienții așteaptă cele 39 de noi opțiuni de tratamente care au obținut avizul de la ANMDM, dar Guvernul s-a mulțumit doar să le pună în transparență decizională. Dintre acestea, 11 indicații sunt fără alternativă terapeutică sau indicații care se adresează unor patologii rare și/sau orfane.  Din datele disponibile, o parte dintre aceste tratamente pot crește șansa la viață pentru peste 13.000 de pacienți care în acest moment nu au o speranță reală pentru «un mâine». Un exemplu concret este cel al pacientelor cu unul dintre cele mai agresive tipuri de cancer de sân, cancerul de sân triplu negativ, peste 800 de femei tinere, care pot avea un viitor în față, fiind depistate timpuriu. În acest moment, acestea nu pot beneficia de un tratament cu intenție curativă, tratament aprobat la nivel european, încă din luna mai 2022. O parte dintre acești pacienți luptă să își câștige dreptul la viață în instanță. Alții fac eforturi disperate pentru a-și asigura accesul la aceste tratamente prin alte țări”, atrage atenția Cezar Irimia.

 

Bugetul previzionat a fi alocat CNAS pentru anul 2024, de 63 miliarde de lei, în creștere cu 4 miliarde față de anul trecut, dar raportat la nevoile reale ale pacienților și ale sistemului de sănătate, în general, este departe de a fi suficient, ținând cont de lista de molecule noi care așteaptă rambursare ar și de starea generală de sănătate a populației, susțin reprezentanții pacienților bolnavi de cancer.

 „Dincolo de aceste cifre sunt tragediile prin care trec mii de romani, care se văd neputincioși în fața unui sistem de sănătate în comă profundă de peste 30 de ani. Mai nou, în România, de foame, guvernul mușcă din sănătatea românilor! Sistemul medical românesc trece printr-o cruntă involuție, cu toate că medicina zilelor noastre cunoaște o dezvoltare fără precedent, în care terapiile oncologice au capacitatea de a salva vieți și de a contribui la creșterea calității vieții pacienților cu cancer, terapii la care, din păcate pacienții români nu au acces”, susține președintele FABC.

 

Cezar Irimia a semnalat și numărul insuficient de medici de familie la nivelul ţării, confirmat și de medicul Daciana Toma, vicepreședinte al Societății Naționale a Medicilor de Familie (SNMF), care a explicat că din această cauză, multe dintre afecțiunile oncologice sunt diagnosticate tardiv, când tratamentul nu mai este eficient.

„Din păcate, în caravanele noastre, am constatat că nu avem suficienţi medici de familie. Urmează să se mai pensioneze o parte dintre ei şi intervine o întrebare firească: Ce vom face? Nimic… din partea autorităţilor nu avem nici măcar promisiuni. Absolvenţii nu prea se înghesuie la Rezidenţiat pe medicina de familie, pentru că nu este atractivă. Avem o adevărată problemă: când medicul de familie nu va mai fi, înseamnă că tot sistemul de sănătate se va prăbuşi”, a completat Cezar Irimia.

Conform datelor Registrului European privind Inechităţile în Cancer, România înregistrează „cea mai ridicată” rată de mortalitate prematură prin cancer de sân şi cancer de col uterin din Europa şi a patra cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer pulmonar.

 

Reprezentanții pacienților cu cancer consideră că nu este normal ca aceștia să-și caute dreptatea în justiție pentru a avea acces la sănătate, care garantată de Constituția României prin articolul 34.

„Așa cum am arătat în nenumăratele luări de poziție, Romania se află pe contrasens, având un decalaj de cel puțin 6 ani in urma țărilor responsabile care înțeleg să aibă grijă de cetățenii lor. Pentru noi, pacienții cu cancer, semnificația Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului reprezintă în primul rând lupta cu sistemul, cu lipsurile generalizate – fie că ne referim la accesul la investigații medicale, la diagnosticare timpurie și precisă, fie ca vorbim despre accesul la terapiile salvatoare de vieți”, subliniază Cezar Irimia, care a afirmat că este momentul ca cei care conduc sistemul medical să fie responsabilizați prin acțiuni ferme, atât pe plan intern cât și european.