Incepe vaccinarea antigripala

Directia de Sanatate Publica Buzau a primit primele 4.600 de doze de vaccin, care vor fi repartizate medicilor de familie, institutiilor medicale si institutiilor de ocrotire sociala.

 

Sezonul rece readuce si gripa in peisaj, iar numarul cazurilor se poate inmulti rapid, in lipsa imunizarii. Conform statisticilor, intre 5 si 10 la suta din populatia adulta si aproape un sfert dintre copii sunt vulnerabili la gripa, in fiecare sezon, de aceea medicii recomanda imunizarea care are cea mai mare eficienta daca se face in lunile octombrie si noiembrie.

Ministerul Sanatatii a repartizat, deja, primele transe de vaccin, fiecarui judet. Buzaul are la dispozitie 4.600 de doze de vaccin gripal sezonier pentru imunizarea persoanelor aflate in grupele de risc. Acestea vor fi repartizate medicilor de familie, institutiilor medicale si institutiilor de ocrotire sociala, saptamana viitoare, iar din 15 octombrie demareaza campania de vaccinare.

Ministerul Sanatatii a contractat, pentru sezonul gripal 2015/2016, 500.000 de doze de vaccin din import, Institutul Cantacuzino abia pentru anul urmator asteptandu-se sa produca din nou vaccin. Prima transa a fost deja primita si a fost repartizata, vineri, la toate DSP-urile din tara, astfe;l incat de la 15 octombrie sa poata debuta campania de imunizare impotriva gripei.

 

Medicii ne spun ca orice persoana se poate imbolnavi de gripa, insa atrag atentia ca anumite categorii de populatie, definite ca „grupuri de risc”, au o sensibilitate crescuta in fata acestei boli si pot suferi complicatii serioase, care pot duce chiar la deces, ca urmare a infectarii cu gripa.

In aceste categorii intra persoanele cu varsta cuprinsa intre 6 luni – 64 ani aflate in evidenta medicilor cu afectiuni cronice pulmonare, cardiovasculare, metabolice, renale, hepatitice, neurologice, cu diabet zaharat, obezitate, astm sau cu virusul imunodeficientei umane; gravidele; medicii, cadrele sanitare medii si personal auxiliar din spitale si din unitatile sanitare ambulatorii, salariatii institutiilor de ocrotire si ai unitatilor de bolnavi cronici; rezidentii din institutii de ocrotire sociala precum si personalul care acorda asistenta medicala, sociala si ingrijiri la domiciliul persoanelor la risc inalt, precum si toate persoanele de peste 65 de ani. Aceste categorii de populatie sunt primele la care se recomanda imunizarea, deoarece probabilitatea de a se imbolnavi si de a face complicatii este mai mare decat la restul populatiei.

 

Vaccinarea este cea mai eficienta metoda prin care se poate preveni gripa sezoniera si izbucnirea unor epidemii.

 „Demararea campaniei de vaccinare antigripala va avea loc incepand cu data de 15 octombrie 2015. Pentru inceput DSP Buzau a primit repartitia pentru 4.500 dintre cele 32.260 solicitate in urma catagrafierii persoanelor la risc. Luni, aceasta prima transa de doze de vaccin va ajunge la Buzau si va incepe imediat distributia catre medicii de familie, institutiile de sanatate si institutiile sociale, astfel incat din 15 octombrie sa se inceapa imunizarea efectiva. Din pacate, neincrederea si miturile care circula in jurul vaccinului antigripal au dus, in ultimii ani, la o scadere a numarului celor care se vaccineaza. Este datoria tuturor – autoritati, medici, societate civila – sa contribuie la evitarea unui dezastru care se poate ivi oricand, in lipsa imunizarii. Sa nu uitam ca gripa este o boala care poate fi mortala si ca principalele grupe de risc sunt reprezentate de batrani, bolnavi cronici, femei gravide si copii. Suntem la inceputul sezonului gripal si este foarte important ca publicul, medicii si institutiile care pot sustine activ procesul de imunizare prin vaccinare sa o faca”, indeamna Daniela Dumitru, directorul executiv al DSP Buzau.

 

Gripa este o infectie respiratorie cu afectare generala, aparitie sporadica, epidemica sau pandemica, provocata de virusul gripal. In fiecare an, odata cu scaderea temperaturilor, creste si pericolul contractarii acestui virus. Exista trei tipuri de virusuri gripale: tipul A (cel mai agresiv, implicat in epidemii si pandemii), tipul B (implicat in infectii locale) si tipul C (cel mai putin agresiv).

In Europa, gripa apare cu regularitate in epidemii anuale, in lunile de iarna. Nu toti cei care s-au infectat cu virusul gripal se imbolnavesc, iar in cazurile necomplicate, simptomele se rezolva spontan, in 7 zile de la debut. In formele usoare si comune, terapia consta in izolarea pacientului la domiciliu, in camere bine aerisite si ventilate, umidificate, sub tratament simptomatic si suportiv cu antipiretice (reduc febra), doze mari de vitamina C, antiseptice orale, descongestionante nazale, mucolitice. Daca apare febra, tuse, dureri in gat, dureri musculare si articulare, dureri de cap, stare de rau si oboseala trebuie mers de urgenta la medic.

Tratamentul antibiotic nu se utilizeaza decat in caz de suprainfectie bacteriana, stiut fiind faptul ca antibioticele nu au eficacitate in cazul virusurilor.

 

Plaja de severitate a infectiei si bolii este foarte larga, de la lipsa totala a simptomelor (cazurile asimptomatice) la o simptomatologie minora sau la forme severe precum pneumonia, insuficienta cardio-respiratorie ori encefalita gripala. Bolile cronice pre-existente ale aparatului respirator si cardiovascular se pot decompensa si pot ameninta viata pacientului.

Imbolnavirile severe si complicatiile apar mai frecvent in grupurile cu risc, dar ocazional pot aparea forme severe de gripa si la persoane sanatoase.

In pandemii, caracteristicile epidemiologice si clinice ale gripei pot fi diferite, in functie de caracteristicile virusului si de nivelul de imunitate al populatiei fata de un virus. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) stabileste, in fiecare an, trei tipuri de tulpini de virusuri care vor forma structura unui vaccin adecvat fiecarei emisfere (nord si sud). Acestea reprezinta tulpinile cu cea mai mare probabilitate de a circula in sezonul rece din anul respectiv.

Tramentul trebuie inceput cat mai rapid si consta in administrarea de medicamente antivirale, dar numai la recomandarea medicului.

 

Sursa de infectie o reprezinta omul bolnav cu forma agresiva de boala si/sau cu forma inaparenta. Modalitatea de transmitere este aeriana, prin picaturile Pfluge (picaturi de saliva eliminate odata cu aerul respirat). Receptivitatea este generala, iar formele de boala variaza de la usoare pana la forme cu agravare rapida si evolutie fulminanta spre deces. Imunitatea dupa vaccinare este scurta, de aproximativ 6 luni, pentru ca radacina virusului sufera mutatii in fiecare an, astfel ca este necesara imunizarea anual.

Tabloul clinic este dominat de alterarea starii generale, cu febra mare (peste 38°C), frisoane, mialgii (dureri musculare), artralgii (dureri articulare), dureri oculare (la presiunea si la miscarile globilor oculari), tuse seaca iritativa epuizanta, cefalee frontala, somnolenta sau agitatie. Cea mai de temut este pneumonia gripala, de cele mai multe ori cu evolutie dramatica, rapid progresiva spre deces prin insuficienta respiratorie acuta greu de tratat si de monitorizat. Alte complicatii presupun suprainfectiile bacteriene cu aparitia de traheite, bronsite, bronsiolite, meningoencefalite.

 

Singura metoda specifica de a preveni gripa presupune vaccinarea anuala. Profilaxia nespecifica se face prin metode de crestere a imunitatii, respectiv, printr-o permanenta igiena personala, alimentatie bogata in fructe si legume, miscare in aer liber, evitarea contactului cu persoanele bolnave si a aglomeratiilor etc.

Cu cat mai devreme ne vaccinam, cu atat mai bine, deoarece, din momentul vaccinarii, imunitatea apare la aproximativ 2 saptamani prin anticorpii protectori specifici. Perioada de protectie este de 6 luni, dar se poate prelungi pana la 12 luni.

Efectele secundare pot fi locale sau sistemice, de regula reduse ca intensitate si foarte rare. Cele locale sunt: durere si roseata la nivelul injectarii. Cele sistemice sunt mult mai rare: nevralgii, parestezii, oboseala, dureri de cap, transpiratii, tremuraturi, dureri musculare sau articulare, febra. In cazuri foarte rare, pot aparea reactii alergice grave sau afectari ale sistemului nervos central.

Principalul avantaj al vaccinarii antigripale este protectia ridicata contra gripei, de 90-95%. Exista insa si beneficii colaterale, in sensul unui grad de imunitate incrucisata cu alte tulpini de virusuri paragripale, numarul de infectii respiratorii usoare din sezonul rece scazand semnificativ.