INSP a schimbat din nou definițiile de caz pentru COVID19. Ministrul Rafila crede că valul 5 va marca sfârșitul pandemiei

Institutul Naţional de Sănătate Publică a actualizat, pentru a treia oară în această lună, definiţiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19).

 

Impredictibilitatea continuă să fie cuvântul de ordine în pandenia de COVID-19, iar valul 5, cu tulpina Omicron cele trei subvariante care au fost depistate, afectează preponsderent copiii și tinerii, în rândul cărora se înregistrează rate mari de îmbolnăvire, chiar dacă formele nu sunt grave. În contextul în care se estimează că în următoarele zece zile se vor atinge recorduri de infectare alarmante, care pot depăși 40.000 de cazuri noi de infectare pe zi, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a actualizat, pentru a treia oară în mai puțin de 30 de zile, definițiile de caz pentru sindromul respirator acut cu virusul SARS-CoV-2, responsabil de boala COVID-19.

Astfel, criteriile clinice care se au în vedere într-un caz COVID sunt: tuse, febră, scurtarea respiraţiei, debut brusc al anosmiei (lipsa mirosului), ageuziei (pierderea gustului) sau disgeuziei (distorsionarea simţului gustativ). Simptome şi semne adiţionale mai puţin specifice pot include cefalee (dureri de cap), frisoane, mialgii (dureri musculare), astenie, vărsături şi/sau diaree.

Se menține suspiciunea infecției cu SARS-CoV-2 în cazul copiilor cu vârste de până la 16 ani, care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia.

 

Criterii epidemiologice

 

Criterii epidemiologice care sunt luate în calcul pentru infecția cu SARS-CoV-2 sunt, ca și până acum, contactul direct cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 10 zile anterioară datei debutului și cazul în care persoana potențial infectată este rezident sau personal al unei instituţii pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile în perioada de 10 zile anterioară datei debutului, instituţie în care transmiterea SARS-CoV-2 a fost confirmată.

Cazurile COVID se clasifică în caz posibil – orice persoană care întruneşte criteriile clinice; caz probabil – orice persoană care întruneşte criteriile clinice şi care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat sau orice persoană care întruneşte criteriile de diagnostic imagistic și caz confirmat – orice persoană care întruneşte criteriile de laborator.

Testul rapid antigenic se recomandă să fie efectuat în maximum 5 zile după debutul simptomelor sau în maximum 7 zile după data expunerii. Dacă data expunerii nu este cunoscută, testul ar trebui efectuat cât mai curând posibil, precizează INSP. Peste 4.000 de medici de familie efectuează teste rapide gratuit, iar din această săptămână, la nivelul întregii țări, astfel „încât pacienții în weekend, când nu au medici de familie, să poată fi testați. Este vorba doar despre pacienții simptomatici care se înscriu pe platforma Direcțiilor de Sănătate Publică”, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Pe de altă part, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare anti-COVID, col. dr. Valeriu Gheorghiţă, a explicat că, în cazul persoanelor vacciate complet sau al celor care au trecut prin boală, testele rapide pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2 pot da rezultat fals negative, pentru că acestea au o încărcătura virală mai mică, iar virusul nu este detectat. Medicul spune însă că testele RT- PCR „rămân cele mai eficiente instrumente pentru detectarea formelor de coronavirus”.

Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile, arată INSP.

 

Definiții pentru Omicron

 

Faptul că tulpina Omicron a devenit dominantă și în România și, mai mult, este perceput ca un „balaur cu trei capete”, după ce s-au identificat trei subtipuri – B.A.1, B.A.2 şi B.A.3 -, din care B.A.2 s-a dovedit de 1,5 ori mai transmisibilă decât varianta de bază și devine deja dominantă în multe ţări, INSP a stabilit definițiile de caz pentru Omicron.

Este considerat caz probabil de infecţie cu VOC Omicron – persoana cu rezultat pozitiv la NAAT sau test rapid antigenic pentru SARS-CoV-2 şi una dintre următoarele: eşec la detecţia genei S sau rezultat pozitiv la screening de variantă pentru mutaţiile caracteristice VOC Omicron sau este contact al unui caz probabil sau confirmat cu VOC Omicron, iar caz confirmat de infecţie cu VOC Omicron  este persoana cu rezultat confirmat prin secvenţiere pentru VOC Omicron.

Contactul direct este definit ca fiind: persoana care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19; care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor); care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă); care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 metri şi cu o durată de minimum 15 minute; care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 metri sau orice persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.

Orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protecție corespunzător și a respectat distanțarea fizică NU ESTE CONSIDERATĂ CONTACT DIRECT, reaminteşte INSP.

 

Infecții asociate asistenței medicale

 

Clasificarea cazurilor de COVID-19 ca infecţii asociate asistenţei medicale (IAAM) trebuie să ţină cont de perioadele de incubaţie cunoscute, respectiv numărul de zile până la debutul simptomelor, sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1), evaluarea sursei, prevalenţa COVID-19 în instituţie/secţie, contactul cu cazuri cunoscute din comunitate sau din unitatea medicală, precum şi orice alte date care indică sursa infecţiei.

Caz COVID-19 internat, cu sursă în comunitate este cel care prezintă simptome la internare sau acestea debutează în ziua 1 sau 2 după admitere ori în zilele 3-7 și există o suspiciune puternică de transmitere în comunitate.

Caz COVID-19 internat, cu sursă nedeterminată este atunci când debutul simptomelor are loc în ziua 3-7 după admitere, cu informații insuficiente cu privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie.

Caz COVID-19 internat, cu sursă probabilă în spital este cel în care debutul simptomelor are loc începând cu a 8-a -10-a zi de la internare sau în ziua 3-7 și există o suspiciune puternică de transmitere a virusului prin asistența medicala acordată.

Caz COVID-19 internat în spital, cu sursă în spital este cel în care debutul simptomelor are loc în ziua ≥10 după internare.

Dacă apar simptome caracteristice COVID-19 care debutează într-un interval de 10 zile de la externarea dintr-o unitate sanitară (de exemplu, reinternare), în care sursa de virus poate fi comunitară sau nedeterminată, evaluarea finală trebuie să țină cont de paticularitățile cazului, mai spune INSP.

 

Decesul cauzat de COVID-19

 

Decesul cauzat de COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex. traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie cu germen identificat prin hemocultură etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului.

Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportat ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale pre-existente care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a COVID-19.

COVID-19 trebuie menţionat pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

Documentul integral privind noile definiții de caz poate fi consultat AICI

 

Vaccinarea copiilor

 

Prezent, sâmbătă, la Centrul de Vaccinare de la Palatul Copiilor, unde funcționează 15 cabinete, din care două sunt dedicate copiilor cu vârste între 5 și 11 ani, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a subliniat că „vaccinarea este esențială în prevenirea formelor clinice severe ale infecției cu SARS-CoV-2. Mă bucur că la nivelul CNCAV s-a luat decizia de schimbare a strategiei de vaccinare, astfel încât să se ajungă la categoriile vulnerabile”, recomandând vaccinarea copiilor cu vârste între 5 și 11 ani, mai ales în cazul în care aceștia sunt diagnosticați cu boli cronice.

Ministrul Sănătății a discutat cu cei mici, cu părinții lor și cu personalul din centru, iar micuții veniți la vaccinare i-au spus că vor să se joace cu prietenii lor și să își îmbrățișeze bunicii fără teamă. În plus, își doresc ca grădințele și școlile să nu se mai închidă. „Sunt câteva mii de copii vaccinați în toată tara. La acest centru au venit în jur de 200. În primul rând, recomand vaccinarea copiilor care au afecțiuni cronice, ei au un risc de a face forme care duc la complicații. Bineînțeles, toți ceilalți părinți care doresc să facă acest lucru sunt așteptați cu cei mici în centrele de vaccinare”, a spus Alexandru Rafila, la Centrul de Vaccinare de la Palatul Copiilor din București.

Ministrul a menționat că, pentru a veni în întâmpinarea părinţilor, a fost pus la dispoziţia acestora un material legat de vaccinarea celor mici, realizat de pediatri care au îngrijit foarte mulţi copii infectați cu SARS-CoV-2 în această perioadă şi răspunde la cele mai importante întrebări. Documentul e postat pe site-ul Ministerului Sănătății.

 

Omicron, ultimul val?

 

Mai mulți specialiști în epidemiologie consideră că, ținând cont de prezenţa subvariantei B.A.2 în câteva zeci de ţări, precum şi de faptul că în Danemarca și India, acesteia devine dominantă, având, după studiile preliminare existente, o transmisibilitate de 1,5 ori mai mare decât varianta de bază a Omicron, ne putem gândi la o prelungire a valului 5 cauzată de apariţia acestei subvariante, iar perioada de acalmie interepidemică ce ar fi normal să apară după valul 5 ar putea fi perturbată de această variantă cu o transmisibilitate mai crescută, mai ales în ţările unde imunitatea – fie cea obţinută prin vaccinare, fie cea obţinută prin trecerea prin boală – este redusă, cum este și cazul României.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila consideră însă că valul 5 este ultimul val important al pandemiei de COVID-19, iar „important e să trecem de acest val despre care cred eu ca este ultimul important al acestei pandemiei”, menționând că se bucură de deciza CNCAV de a schimba strategia de vaccinare, încercând astfel să ajungă la categoriile vulnerabile, cum sunt copiii cu afecțiuni cronice, a declarat ministrul, în conferința de presă organizată la Palatul Copiilor.

Ministrul a admis că ne putem aștepta, în zilele următoare, la o creștere a numărului de infectări „şi cu siguranţă vom depăşi 40.000 de cazuri săptămâna viitoare”, dar care crede că pe măsură ce tulpina Delta va dispărea din circulaţie, din cauza transmisibilităţii mai mari a tulpinii Omicron, crede că „în circa zece zile vom intra pe un trend descrescător al acestui val pandemic”.

 

Certificatul de călătorie în UE

 

Ministrul Rafila a reamintit că România este obligată să pună în aplicare certificatul de călătorie în Uniunea Europeană, valabil cu trei doze de vaccin Pfizer, Moderna sau AstraZeneca, ori două doze de vaccin produs de Johnson&Johnson, dar a declarat că „vestea bună, dacă vreţi, este că toţi aceşti cetăţeni ai UE care posedă un astfel de certificat, probabil vor fi scutiţi la nivelul Uniunii, aşa este recomandarea, atât de carantină cât şi de testare. Noi o să îl punem în aplicare cât de repede putem, dar data limită este luna februarie şi, pe măsură ce Uniunea va lua decizia, apropo de utilizarea acestui certificat, ne vom adapta şi noi acestor decizii ale UE. Deocamdată, de la începutul lunii februarie trebuie să ne adaptăm şi să utilizăm pentru circulaţia internaţională, nu în interior, un certificat care este valabil cu trei doze sau două doze, după caz, pentru că există şi vaccinare completă cu un singur vaccin, dacă ne referim la vaccinul Johnson şi atunci o să trebuiască şi noi să ne aliniem în aşa fel încât să existe o abordare unică la nivelul Uniunii, dar asta nu înseamnă că vom folosi aceleaşi criterii şi în interiorul ţării”, a afirmat Alexandru Rafila, întrebat miercuri într-o conferinţă de presă când renunţăm la certificatul de vaccinare, cel cu două doze

Ministrul Sănătăţii a adăugat că asta nu înseamnă că aceleaşi criterii vor fi folosite şi în ţară, unde „trebuie să ţinem cont de măsurile epidemiologice, dar şi să păstrăm funcţionale sectoarele economiei”.