Jean Pierre Van Der Meiren, cetățean de Onoare al Județului Buzău

21 martie 2018 | 0 comentarii |

Consiliul Județean vrea să-i mulțumească, astfel, celui care a inițiat și susținut, timp de peste 20 de ani, colaborarea Buzăului cu Flandra Orientală în domeniile medical, social, umanitar și antreprenorial.

 

JP van der Meiren – primul protocol

Odată cu Declarația  de Reunire a ROMÂNIEI cu BASARABIA, Consiliul Județean Buzău va acorda, joi, în cadrul ședinței ordinare a lunii martie, titlul de „Cetățean de Onoare al Județului” belgianului Jean Pierre Van Der Meiren, considerat „prietenul de suflet al buzoienilor”, ca un demers de „recunoaștere publică pentru un prieten al județului Buzău, încă din 1991”, așa cum arată președintele CJ, Petre Emanoil Neagu, în expunerea de motive.

La începutul anului 1991, pe atunci viceprimar al orașului Oudenaarde – Flandra de Est, BelgiaJean Pierre Van Der Meiren, un apropiat al familiei Adriana și Viorel Pietrăreanu, care au intermediat acest demers, a realizat înfrățirea orașului belgian cu Municipiul Buzău, al cărui primar era inginerul Vasile Moraru. A fost una dintre primele înfrățiri realizate între orașe din România și sin alte state din Europa Occidentală.

 

Așa au început buzoienii să cunoască Occidentul despre care cei mai mulți nu știau decât lucruri vagi, din cărți sau din auzite. Echipe sportive din Buzău au participat la competiții în Belgia, diferite firme au mers în Fladra Orientală pentru a lua primele lecții de antreprenoriat, iar sute de elevi și-au petrecut vacanțele în Belgia și au legat prietenii care rezistă și astăzi cu copiii din această țară, iar unii au mers acolo la studii universitare și chiar s-au căsătorit.

În aceeași perioadă, Jean Pieree a inițiat colaborarea între județul Buzău și Fladra de Est, iar după ce a fost ales deputat, în 1992, a realizat numeroase proiecte pe care Guvernul Flandrei de Est le-a sprijinit financiar și logistic. Peste două milioane de euro au alocat belgienii finanțării unor proiecte în domeniul medical, social și umanitar. Era perioada în care românii, scăpați de sub jugul comunist, începeau să creadă în democrație, sperau la integrare europeană, visau la recunoaștere internațională, în ciuda reticențelor unor factori tributari concepțiilor și metodelor comunistoide de evoluție în administrare.

 

Primii pași au fost dificili. Rezerva fostului președinte al Consiliului Județean de atunci, Alexandru Mânzală, de a semna un protocol de colaborare cu Flandra de Est, a întârziat un timp sprijinul pe care belgienii s-au arătat dispuși să-l ofere județului Buzău. Odată cu venirea lui Viorel Constantinescu la conducerea județului, la insistențele soților Pietrăreanu și ale fostului director al Direcției de Sănătate Publică, dr. Petru Marin, și a directorului spitalului, dr. Ion Drăghici, lucrurile au început să „se miște”.

După trei ani de discuții cu autoritățile buzoiene, primul protocol a fost semnat și a început să funcționeze prin sprijinirea reabilitării Spitalului Județean Buzău. Era vremea când medicii buzoieni  lucrau în condiții și cu aparatură din anii ’60, când puțini văzuseră cum se lucrează într-un spital dintr-o țară civilizată, când visul de a realiza investigații și intervenții la nivelul anilor 90 părea o utopie.

 

În 1995 a început reabilitarea celei mai mari unități sanitare cu paturi din județ, iar în paralel, sute de cadre medicale, medici si asistente au beneficiat de pregătire în IT, limba engleză și limba franceză, de cursuri ce s-au dovedit de mare folos în dezvoltarea profesională. Alte zeci de medici si asistente din Spitalul județean Buzău, Spitalul orășenesc Nehoiu și Spitalul Municipal Rm. Sărat au mers la Spitalul Universitar din Gent unde au beneficiat de stagii de pregătire de câte o lună sau de două săptămâni pentru a veni în contact cu serviciile de sanatate din Belgia și a învăța „la patul bolnavului” cum trebuie îngrijit un pacient.

Reabilitarea Spitalului Județean Buzău a demarat cu punctele cele mai vulnerabile: secția ATI și înființarea compartimentului de Primire Urgențe (actualul UPU), unul dintre primele realizate într-un spital din România. Au urmat Cardiologia, Ortopedia și Blocul Operator.

 

Între timp s-a schimbat conducerea Consiliului Județean, iar Victor Mocanu a închiat un nou protocol de colaborare, la insistențele medicului Dorel Nicolescu, fost șef al Secției Pneumologie, care a ocupat, succesiv, și funcțiile de  director al DSP și al Spitalului Județean, a reușit să-l convingă pe șeful județului ca și pe reprezentanții Flandrei Orientale să investească masiv în reabilitarea Spitalului Gârlași, unde funcționează secțiile Pneumoftiziologie, Infecțioase, DV și compartimentul HIV/SIDA. S-a reabilitat complet și fosta „șerpărie”, o clădire în care de ani de zile nu mai funcționa nimic și care, după doi ani de investiții a fost transformată într-o modernă secție de pneumologie, compartimentată și dotată la standarde europene, atât din punct de vedere medical cât și hotrelier.

 

Fosta Maternitate a beneficiat, la rândul ei, de reabilitare și dotări, mai ales pe secția Neonatologie, pentru renovarea și dotarea căreia s-a implicat însăși soția guvernatorului Flandrei de Est din perioada respectivă, André Denis.

În aceeași perioadă au fost reabilitate și modernizate secțiile Chirurgie și Pediatrie de la Spitalul Nehoiu în care, în afară de igienizare și mici „cârpeli” nu se mai investise nimic, de 30 de ani.

Rând pe rând au fost reabilitate toate secțiile Spitalului Județean de Urgență Buzău, ultima contribuție a belgienilor fiind o investiție în secția Chirurgie generală și în uniforme de serviciu pentru personalul medical din întreaga unitate medicală.

Mulți reprezentanți ai altor unități sanitare similare din țară au fost invidioși că nu au avut și ei „belgienii lor”.

 

O altă contribuție majoră a lui Jean Pierre van Der Meiren în sectorul medical a fost înființarea filialei Buzău a Crucii Alb-Galbene, primul serviciu medical de acordare a îngrijirilor medicale și sociale la domiciliu.

În 2003, când la conducerea Spitalului Județean de Urgență se afla medicul Stanciu Paraschiv, a fost semnat „actul de naștere” al „copilului de suflet al lui Jean Pierre Van Der Meiren”, care de atunci oferă îngrijiri la domiciliu, după modelul Wit Gele Cruis (Crucea Alb-Galbenă) belgiană, care oferă astfel de servicii de peste 75 de ani.

La început, Guvernul Flandrei Orientale a oferit logistica și finanțarea integrală pentru înființarea și funcționarea acestui serviciu total necunoscut, atunci, buzoienilor, care între timp s-a dezvoltat și s-a extins. Progresiv, belgienii au scăzut, anual, suma alocată serviciilor de îngrijire la domiciliu, iar Consiliul Județean s-a angajat să crească, progresiv, suma alocată în același scop.

Din 2007, Crucea Alb-Galbenă este acreditată să ofere și servicii sociale la domiciliu, astfel că pacientul este ajutat nu doar din punct de vedere medical să treacă peste problemele cu care se confruntă.

 

În acest fel a crescut și numărul solicitărilor, dar și suma necesară acordării acetor servicii integrate, iar sumele alocate fac imposibilă acceptarea tuturor solicitărilor, chiar dacă, de câțiva ani, din bugetul CNAS sunt decontate anumite servicii medicale la domiciliu, în limita unui buget prestabilit. O parte din cheltuielile cu serviciile sociale sunt susținute de Consiliul Județean, o altă parte de Ministerul Muncii, prin Agenția de Plăți și Inspecție Socială, iar o altă parte din sponsorizări, dar așa cum declara recent Cristina Vasile, directorul Crucii Alb-Galbenă Buzău încă de la înființare, o mai mare implicare a Ministerului Muncii ar putea rezolva o mare parte din probleme.

Deși parteneriatul dintre Consiliul Județean Buzău și Guvernul Flandrei Orientale se încheiase, belgienii au acceptat să mai întindă o mână de ajutor și în următorii trei ani și au semnat, în iulie 2017, un nou protocol prin care se angajează să acorde funcționării activității de îngrijiri la domiciliu încă 30.000 de euro.

Consiliul Judetean s-a angajat la rândul său că va contribui cu partea sa de finanțare, sumele urmând să crească progresiv, până la finalul celor trei ani. În cei 15 ani de susținere a îngrijirilor la domiciliu în județul Buzău, Crucea Alb-Galbenă a primit, din partea belgienilor, peste 500.000 de euro.

 

De numele și lui Jean Pierre Van Der Meiren se leagă însă și numeroase proiecte sociale. Datorită diligențelor sale pe lângă Parlamentul și Guvernul Flandrei Orientale a fost ajutată Fundația Sfantul Sava cu bani pentru așezamintele de la Câmpeni (pentru bătrâni) și Bisoca (pentru copii), coordonând și grupuri de voluntari care au ajutat la reabilitarea acestor așezăminte. O mare realizare a voluntarilor a fost dotarea cu centrală termică a școlii din Câmpeni.

În cei peste 20 de ani de colaborare, profesori de la Colegiul Economic Buzău au beneficiat de stagii de pregătire în Belgia în cadrul proiectului „Sprijin pentru dezvoltarea Județului Buzău prin pregatirea IT a profesorilor”.

De asemenea, a organizat vizite ale femeilor-întreprinzător din Buzău în Belgia, ca și vizite ale președintilor Consiliului Județean, prefecților, subrefecților și ale unor primari și consilieri din județ, în Provincia Flandra de Est. În anul 2006 a organizat un „Program de diplomație publică” prin care 80 de primari, consilieri, oameni din presă, persoane cu funcții publice din Județul Buzău au mers în Belgia unde au întâlnit oameni de afaceri, reprezentanți ai unor instituții și companii private din Flandra Orientală. Ulterior, numeroase firme din județ au participat la diferite târguri din Belgia cu produse tradiționale românești.

 

Pentru a putea ajuta cât mai mult Județul Buzău, a organizat vizitele a doi dintre Guvernatorii Flandrei Orientale, Herman Balthasar și André Denis la Buzău, precum și întâlniri cu ambasadorii Belgiei la București și cu miniștrii sănătății pentru a face lobby județului Buzău. De asemenea, pentru a obține cât mai ușor ajutor financiar pentru Județul Buzău, a organizat vizite ale politicienilor din Parlamentul Flandrei Orientale, împreună cu oameni din presa națională din Belgia, pentru ca aceștia să vadă cu ce se confruntă Buzăul și pentru ce se solicită sprijinul financiar, dar și pentru a constata cum s-au cheltuit sumele acordate până la momentul acestor vizite.

Dacă la Buzău este cunoscut ca „un prieten adevărat”, în Belgia, Jean Pier Van Der Meiren este considerat un „adevărat ambasador al Buzăului”.

Așadar, este explicabilă propunerea președintelui Consiliului Județean, Petre Emanoil Neagu, de a i se acorda lui Jean Pierre Van Der Meiren distincția de CETĂȚEAN DE ONOARE al JUDEȚULUI BUZĂU.

 

 


Adaugati un comentariu


 

*