Legea educației sanitare în școli, contestată la Curtea Constituțională de președintele Iohannis

Șeful statului sesizează CCR că în forma adoptată de Camera Deputaților, actul normativ încălcă o serie de prevederi ale Legii fundamentale, iar textul nu este corelat cu celelalte norme aflate în vigoare, este lipsit de claritate şi poate da naştere unor situaţii de confuzie, incoerenţă şi instabilitate şi, deci, la imposibilitatea aplicării în practică.

 

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, miercuri, la Curtea Constituțională a României (CCR), o sesizare de neconstituţionalitate asupra actului normativ care modifică şi completează Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, anunță Administrația Prezidențială.

Specialiștii consideră că protecția copiilor se face prin „informare și educație” și că este necesar să li se dezvolte copiilor o atitudine pozitivă și respect pentru propriul corp și funcțiile acestuia, astfel încât să fie capabili să facă alegeri libere și responsabile după evaluarea consecințelor, mai ales în contextul în care România are cel mai mare număr de sarcini în rândul adolescentelor din Europa.

„Prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Legea Fundamentală, precum şi prevederilor art. 61 coroborat cu art. 75 alin. (1), alin. (4) şi alin. (5) prin raportare la art. 73 alin. (3) din Constituţie”, menționează președintele Iohannis în sesizare.

Preşedintele Iohannis arată că, în forma iniţiatorului, iniţiativa legislativă conţinea zece articole şi aducea Legii nr. 272/2004 un număr de 40 modificări şi completări, iar Camera Deputaţilor a amendat „substanţial” actul normativ, intervenind legislativ asupra a 63 de texte.

Şeful statului subliniază că modificările efectuate de deputaţi au un obiect de reglementare complet diferit faţă de cel avut în vedere de iniţiator şi, implicit, de Senat, încălcându-se prevederile Constituţiei referitoare la competenţa Camerei decizionale în procedura legislativă.

 

În sesizare se mai arată că în cazul unor prevederi, referitoare la derularea în unităţile şcolare a programelor de educaţie sanitară, obligaţiile copiilor şi părinţilor, cadrelor didactice, personalului auxiliar şi cel administrativ în sensul menţinerii unui climat pozitiv şi inclusiv în orice unitate de învăţământ, care să permită tuturor copiilor să fie respectaţi şi acceptaţi şi în ceea ce priveşte modul de organizare a unităţilor de învăţământ, prin stabilirea obligaţiei pentru conducerea fiecărei unităţi de învăţământ de a include în regulamentul de ordine interioară mecanisme de prevenire a comportamentelor agresive, de excludere, de luare în derâdere, umilitoare, şi a oricărei forme de violenţă psihologică – bullying – competenţa decizională aparţine Senatului, şi nu Camerei Deputaţilor şi că acestea trebuiau întoarse pentru a fi dezbătute şi votate de senatori.

O altă prevedere care trebuia întoarsă la Senat era cea care instituie „obligaţia respectării unui nou principiu care stabileşte un mod inedit de desfăşurare a actului educaţional, prin aplicarea de măsuri nepunitive bazate pe mediere şi dialog şi prin participarea copiilor şi părinţilor în acţiunile şi campaniile derulate în acest sens”, susține șeful statului.

„Legea dedusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la întoarcerea legii, întrucât Camera Deputaţilor a eludat competenţa decizională a Senatului, sustrăgându-i acesteia această calitate”, se precizează în sesizarea transmisă CCR, în care se subliniază că nerespectarea acestui aspect de procedură atrage neconstituţionalitatea în ansamblu a legii.

 

Şeful statului mai arată că legea face referire la programe de „educaţie sanitară”, înlocuind termenul de „educaţie sexuală”, fără a se modifica în mod corespunzător toate celelalte prevederi ale Legii nr. 272/2004, în raport cu terminologia nou introdusă. În acest context, atrage atenţia că legea introduce doar o modificare de formă, fără consecinţe în plan juridic. În plus, din redactare nu reiese cu claritate dacă norma stabileşte că programele de educaţie pentru viaţă sunt în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor sau că educaţia sanitară este cea în vederea prevenirii acestora, iar prin eliminarea sintagmei „cel puţin o dată pe semestru”, textul a devenit neclar.

„Nu reiese cu claritate dacă programa şcolară este modificată, în sensul introducerii acestei discipline pe tot parcursul anului şcolar sau, dimpotrivă, este eliminată acea garanţie, instituită iniţial, prin care legiuitorul a urmărit ca programele de educaţie pentru viaţă să fie efectiv puse în practică cel puţin o dată pe semestru, în beneficiul elevilor. Prin eliminarea acestei sintagme nu reiese cu certitudine dacă programele vor avea loc pe întregul parcurs al anului şcolar, o dată pe semestru, o dată pe an sau deloc. Apreciem că această intervenţie legislativă, în realitate, are un efect contrar scopului avut în vedere de legiuitor, cel al asigurării interesului superior al copilului prin participarea acestuia la programe educaţionale”, se menţionează în sesizarea la CCR.

 

Şeful statului mai spune că norma potrivit căreia „organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi orice alte instituţii publice sau private cu atribuţii în domeniul sănătăţii şi în domeniul educaţiei sunt obligate să adopte, în condiţiile legii, toate măsurile necesare pentru derularea sistematică în unităţile şcolare, cu acordul scris al părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai copiilor, de programe de educaţie pentru viaţă, inclusiv educaţie sanitară, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor” este lipsită de claritate şi previzibilitate.

„Considerăm că textele legislative astfel prevăzute prin legea dedusă controlului Curţii Constituţionale sunt de natură să creeze confuzii în aplicarea normei pentru destinatarii săi, întrucât aceştia se află în imposibilitatea de a identifica norma în vigoare la care să se raporteze. Prin urmare, considerăm că dispoziţiile criticate, nefiind corelate cu celelalte norme aflate în vigoare, sunt lipsite de claritate şi pot da naştere unor situaţii de confuzie, incoerenţă şi instabilitate şi, deci, la imposibilitatea aplicării acestora în practică. Aşadar, legea supusă controlului de constituţionalitate nu respectă principiul supremaţiei legilor şi nici principiul securităţii raporturilor juridice”, se precizează în sesizarea de neconstituţionalitate.

 

Preşedintele Iohannis menţionează, de asemenea, că o prevedere a legii a făcut obiectul unor modificări recente, operate prin Legea nr. 45/2020, intrată în vigoare pe 9 aprilie, iar adoptarea şi intrarea în vigoare la intervale scurte de timp a unor legi care au ca scop modificarea şi/sau completarea aceloraşi dispoziţii dintr-un act normativ sunt de natură să afecteze realizarea procesului de sistematizare, unificare şi coordonare a legislaţiei, ceea ce contravine principiului securităţii raporturilor juridice, negarantând astfel claritatea şi previzibilitatea legii.

Şeful statului conchide că legea eludează valorile statului de drept şi conţine dispoziţii ce afectează calitatea şi predictibilitatea sa, solicitând CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că actul normativ este neconstituţional, în ansamblu.

Legea prevede că în şcoli se vor derula, cu acordul scris al părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai copiilor, programe de educaţie pentru viaţă, inclusiv de educaţie sanitară, pentru prevenirea contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor și a fost trimisă de Parlament, pentru promulgare, la data de 5 iunie.