Medicamentele sub 25 lei vor dispărea de pe piața românească?

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România atrage atenția că prognozele pentru trimestrul IV arată că această taxă va crește la 30%, ceea ce va duce la scăderea prețului medicamentelor ieftine sub prețul de producție și vor fi nevoiți să le scoată din portofoliu.

Industria Pharma, prieten și dușman al bolnavilor în aceeași măsură, pentru că se află la jumătatea drumului dintre viață și moarte, este una dintre cele mai profitabile, oricât de mult se plâng producătorii că sunt suprataxați de guverne.

Cu o săptămână înainte de dezbaterea anunțată de Ministerul Sănătății la solicitarea Asociației Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) amenință cu retragerea de pe piață a medicamentelor ieftine.

Aceștia spun că prognozele arată că taxa clawback va ajunge în trimestrul IV la 30%, iar in aceste condiţii, toate medicamentele care costă sub 25 lei nu vor mai putea fi fabricate în ţară. În acest context, cei 8 milioane de pacienţii care utilizează medicamentele ieftine, în marea lor majoritate cu venituri mici şi pensionari, nu le vor mai găsi în farmacii începând cu 2019, susține patronatul, într-un comunicat remis presei. „Toate analizele de prognoză făcute de analişti arată că cel târziu în trimestrul IV din 2018 taxa va atinge nivelul record de 30%. Asta înseamnă că o fabrică de medicamente din ţara este obligată la plată a 30% taxa pe cifră de afaceri şi 16% impozit pe profit, lucru absolut nesustenabil”, susține Dragoş Damian, director executiv PRIMER.

Producătorii de medicamente din România atrag atenția că evoluţia taxei clawback din ultimii 2 ani a făcut ca peste 2.000 de medicamente, în marea lor majoritate costând sub 25 lei şi fabricate în ţara, să dispară din farmacii şi spitale. „La o taxă clawback de 30%, toate medicamentele care costă sub 25 de lei sunt nerentabile, iar producătorii vor fi obligaţi în cele din urmă să le scoată din portofoliu. Mai mult, plătind aproape 50% taxe şi impozite, fabricanţii din ţara nu au cum să se dezvolte în continuare, pierzând din competitivitate. Astfel că escaladarea acestei taxe face rău la toată lumea: pacienţii nu mai găsesc medicamentele de care au nevoie la preţul corect, sistemul sanitar va trebui plătească mai mult pentru tratamente mai scumpe iar industria nu va putea să-şi continue planurile de modernizare şi extindere”, se menționează în comunicatul PRIMER.

La sfârșitul lunii martie, producătorii de medicamente spuneau că Ordinul 368/2017 privind metodologia de calcul al prețurilor medicamentelor, ar determina dispariția de pe piață a 123 de medicamente generice, dintre care doar 44 au mai multe alternative terapeutice, în timp ce 55 dintre ele au doar una până la trei alternative produse cu care pot fi înlocuite, iar 24 nu au alternativă generică.

Dragos Damian

Producătorii de medicamente care au fabrici în România mai spun că, indiferent de capital, în ultimii 5 ani au plătit sute de milioane de lei în contul taxei clawback, în loc să investească în extinderea şi modernizarea capacităţilor de producţie, în transferuri tehnologice de produse noi şi în angajarea mai multor specialişti în cercetare şi dezvoltare. „Pentru a da un exemplu asupra impactului negativ al politicilor publice din domeniul manufacturii de medicamente din România, este suficient să arătăm că în 2006 se fabricau în ţară pentru desfacere pe piaţă internă 314 milioane de cutii de medicamente, în vreme ce în 2016 se fabricau doar 190 de milioane, o scădere de 40% în 10 ani”, a subliniat Dragoş Damian.

În luna aprilie, Dragoș Damian sublinia că deși piața farmaceutică din România a crescut cu 4% anul trecut, față de 2016, ajungând la 12 miliarde de lei la preț de producător, țara noastră s-a clasat, la finele lui 2017, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de medicamente pe cap de locuitor. Cu aceeași ocazie, reprezentanții pacienților și-au exprimat teama că „pe noi, pacienții, ne sperie această alternativă de scădere a prețurilor. Cu siguranță vom rămâne fără tratamentele vitale și cu siguranță vom migra către țările vecine pentru a ne procura medicamente”, a spus Cezar Irimia, președintele FOBAC.

Farm. Răzvan Prisada

Reprezentanții PRIMER, din care fac parte 16 fabrici de medicamente din țară, susțin că singură măsură care poate frână dispariţia din spitale şi farmacii a medicamentelor ieftine este scutirea de „taxa clawback” a medicamentelor care costă mai puţin de 25 lei.

La rândul lor, farmaciștii au atras atenția că modificările la Ordinul 368/2017, ca și în cazul altor acte normative din domeniul sănătății, fără un studiu de impact prealabil „va genera o nouă criză, cu consecințe greu de anticipat asupra pacienților. Depozitele nu se vor mai aproviziona, farmaciile nu vor mai avea la raft medicamentele solicitate de pacienți, iar bolnavii nu vor mai avea acces la medicamentele de care au nevoie. În plus, așa cum am menționat, este nevoie de claritate atunci când vorbim de o măsură cu atât de mare impact. Iar pentru noi, farmaciștii, ca și pentru producători, este nevoie predictibilitate, pentru că altfel riscăm să punem lacătul pe ușă”, a spus farm. dr. Răzvan Prisada, președintele Colegiului Farmaciștilor din Buzău, vicepreședinte al Colegiului Național al Farmaciștilor.

Încă din luna februarie, reprezentanții ARPIM și PRIMER atrăgeau atenția că „niciunul dintre guvernanţii din ultimii opt ani nu a acordat atenţie acestei suprataxări a industriei farmaceutice, deşi în nenumărate rânduri au fost aduse argumente şi propuse soluţii care să transforme această povară fiscală într-un instrument util sistemului de sănătate”, iar „singura măsură care poate preveni descompunerea industriei de medicamente din ţară rămâne scutirea de taxa clawback a medicamentelor mai ieftine de 25 de lei, devenite complet nerentabile la o impozitare de 40%”.

Reprezentanții producătorilor susțin că taxa clawback introdusă în 2009 şi aplicată exclusiv producătorilor de medicamente, a crescut în trimestrul I din 2018 cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017 şi cu aproape 55% faţă de trimestrul I din 2016, ajungând astfel la 24,13%, al treilea procent că mărime de când taxa a fost introdusă.

Pe de altă parte, Ministerul Sănătății anunță că joi, 17 mai, organizează, la solicitarea Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), o dezbatere a proiectului de Hotărâre a Guvernului privind modificarea și completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate.