Medicii Spitalului Militar Central au realizat prima ablație de fibrilație atrială

21 februarie 2020 | 0 comentarii |

Procedura a fost realizată cu succes, de maior dr. Vasile Iliese, la o pacientă în vârstă de 69 de ani, aflată în evidența medicilor cardiologi ai SUUMC.

 

Medicii cardiologi Spitalului Universitar de Urgență Militar Central (SUUMC) „Dr. Carol Davila” au realizat, în premieră pentru unitatea medicală, o ablație de fibrilație atrială, în Compartimentul de Electrofiziologie și Implant Pacemaker al Centrului de Boli Cardiovasculare din cadrul unității medicale. Dotarea cu aparatură de ultimă generație a unității medicale a oferit maiorului dr. Vasile Iliese posibilitatea de a efectua procedura minim invazivă, în cazul unei paciente în vârstă de 69 de ani, aflată în evidența medicilor cardiologi. Pentru puncția transseptală s-a folosit sistemul de ecografie intracardiacă (ICE).

Ablația cu cateter reprezintă o metodă de tratament minim invazivă, utilizată pentru diferite tahiaritmii (ritmuri rapide și anormale ale inimii). Trebuie menționat că, în general, aritmiile necesită tratament medicamentos cronic, de aceea, ablația fibrilatiei atriale poate fi o metodă terapeutică optimă atunci când acest lucru este posibil de realizat. Tratarea pacienților cu fibrilație atrială prin tehnici intervenționale îmbunătățește calitatea vieții mai mult decât tratamentul medicamentos, dincolo de creșterea performanțelor cardiace (ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea scorului EHRA (European Heart Rhythm Association) care cuantifică simptomele FiA)”, se menționează într-un comunicat remis redacției Sănătatea Buzoiană, de SUUMC.

 

Ablația de fibrilație atrială implică distrugerea celulelor cardiace anormale, responsabile de generarea aritmiilor, utilizând catetere (tuburi subțiri, lungi, flexibile) introduse prin abord venos, până la nivelul inimii unde, după identificarea zonei anormale, vor elibera energie cu producerea de mici leziuni, explică specialiștii SUUMC.

Cateterul de ablație utilizează o sursă de energie precum energie radiofrecvența (unde radio), criotermie, energie laser (unde ușoare), pentru a crea o leziune la nivelul situsurilor responsabile de apariția fibrilației atriale, blocând astfel acest circuit care generează FiA. Procedura standard este izolarea venelor pulmonare, zona din jurul acestor vase fiind cel mai frecvent implicată în generarea descărcărilor electrice aberante din fibrilația atrială”, menționează cardiologii SUUMC.

Procedura se realizează cu anestezie generală, derulată pe o durată a intervenției cuprinsă între 60 și 120 de minute, în funcție de răspunsul fizio-patologic al pacientului, toate acestea presupunând o spitalizare de 24-48 de ore pentru monitorizarea pacientului și efectuarea examenelor clinice și paraclinice necesare evaluării beneficiului intervenției.

 

Fibrilația atrială (FiA) este cea mai frecventă aritmie cardiacă (ritm anormal al inimii) și se caracterizează printr-o activitate electrică atrială rapidă, haotică. Semnale electrice anormale determină camerele superioare ale inimii – atrii, să fibrileze, crescând astfel riscul de accident vascular cerebral (AVC), pentru că sângele stagnează în urechiușa atriului stâng unde se transformă în cheaguri (trombi) care pot intra în circulația sangvină migrând spre creier sau alte zone ale corpului.

Specialiștii descriu mai multe tipuri de fibrilație atrială:

*Fibrilația atrială paroxistică – prezintă episoade intermitente, de durată variabilă, dar sub 7 zile, care pot ceda brusc, fără intervenție sau prin tratament specific (de obicei în primele 24 de ore).

*Fibrilația atrială persistentă – durează peste 7 zile, necesită de obicei tratament specific (medicamentos sau conversie electrică prin șoc electric extern) pentru restabilirea ritmului cardiac normal (ritm sinusal) sau pentru controlul frecvenței cardiace.

*Fibrilația atrială permanentă (cronică) – cu durată de peste un an.

Fibrilația atrială este o boală progresivă, de aceea, în peste 50% din cazuri, pacienții cu fibrilație atrială paroxistică vor prezenta fibrilație atrială persistentă și, ulterior, permanentă. Activitatea atrială fiind haotică, favorizează formarea trombilor (cheaguri de sânge) în inima, trombi care pot migra ulterior în circulația sistemică determinând complicații serioase, cel mai frecvent accident vascular cerebral ischemic. De aceea, pacienții cu această afecțiune necesită, de obicei, tratament anticoagulant (de tip anticoagulant oral, Trombostop), în absența contraindicațiilor.

 

(Sursă foto: SUUMC, Anca Oprea Țighiliu și Roxana Corzanu)

 


Categorii: Actual, Medici, Spitale, Stiri

Adaugati un comentariu


 

*