Medicii trag un nou semnal de alarmă, cu ocazia Zilei mondiale fără tutun

Pe lângă riscul unor afecțiuni cardiace sau pulmonare cu potențial letal, nicotina conținută atât în tigările clasice cât și în cele elctronice poate duce la și la apariția prematură a demenței.

 

Respectând o tradiție instituită deja de 31 de ani, astăzi se marchează, în întreaga lume, Ziua mondială fără tutun. Este un demers demarat în 1987 de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în scopul de a atrage atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă fumatul, atât pentru cei care au acest viciu, cât și pentru fumătorii pasivi, care inhalează fumul de țigară.

Cu această ocazie, medicii din România țin să tragă un nou semnal de alarmă în privința riscurilor asociate fumatului, punând accent și pe nocivitatea reprezentată de țigările electronice. Mesajul vine din partea unor profesioniști cu diferite specializări medicale, precum medici pneumologi, cardiologi și neurologi. Aceștia avertizează că principala substanță care afectează organismul este nicotina, iar acesta se regăsește atât în tigările pe bază de tutun, cât și în cele elctronice, prezentate de mulți producători drept o alternativă inofensivă pentru sănătate. În acest sens, au solicitat încă o dată ca circulaţia acestor produse să fie reglată foarte strict, eventual să fie dispozitive medicale pentru cei cărora le-ar putea reduce riscul, cum ar fi marii fumători de ţigarete, şi nu disponibile să le poată cumpăra aproape oricine, chiar şi oameni foarte tineri care nu au fumat niciodată, pentru că, deşi fumatul de ţigarete electronice are un risc mai mic decât fumatul de ţigarete, totuşi, prin comparaţie cu a nu fuma deloc sigur nu are un risc mai mic”.

Medicii spun că, pe lângă afecțiunile pulmonare sau cele de natură cardio-vasculară, fumatul poate contribui și la apariția prematură a maladiei Alzhheimer, intrucât accelerează deteriorarea cognitivă.

 

Dr. Magdalena Ciobanu

Astfel, într-um mesaj adresat cu ocazia Zilei mondiale antifumat, medicul pneumolog Magdalena Ciobanu, de la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, a prezentat un bilanț negru al victimelor fumatului din ultimii ani.  Conform acesteia, în anul 2015, circa 73.000 de români au murit din cauza unei boli ischemice coronariene, iar dintre aceștia, aproximativ 10.000 ar fi suraviețuit dacă nu ar fi fumat. În același an, alți 49.000 de români au decedat în urma unui accident vascular cerebral, în cazul a  6.000 dintre aceștia, principalul factor determinant fiind fumatul.

În România, practic, fumatul este factorul de risc pe care îl putem evita cel mai uşor. Legătura dintre bolile cardiovasculare şi fumat este foarte bine stabilită. Efectele renunţării la fumat se văd foarte repede în cardiologie. Tutunul consumat sub orice formă distruge inimi şi chiar vieţi, iar principala substanţă care afectează atât cordul, cât şi vasele de sânge este nicotina”, a declarat dr. Magdalena Ciobanu, adăugând că și dispozitivele cu tutun încălzit, sunt la fel de nocive, întrucât,  oricât de bine ar fi curăţate, rămân particule de gudron care, prin fumat, sunt introduse în plămâni. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), consumul produselor din tutun și expunerea la fumul de țigară contribuie la aproximativ 12% din totalul deceselor provocate de bolile de inimă. De altfel, tutunul este al doilea factor de risc pentru bolile cardiovasculare, cele care provoacă, anual, cele mai multe pierderi de vieți, atât în România, cât și în lume. Iar în cazul adulţilor cu vârsta până în 50 de ani, este principalul factor de risc.

 

Medicul cardiolog Doina Dimulescu, de la spitalul Elias, a vorbit despre faptul că România are una dintre cele mai ridicate rate a mortalității provocate de bolile cardiovasculare, iar acest fapt se datorează în bună măsură și fumatului. „Se ştie că fumatul este un factor major de risc pentru boala coronariană şi pentru infarctul de miocard, alături de diabet, de hipertensiune arterială, de obezitate, de dislipidemie. Fumatul, în ciuda tuturor interdicţiilor legale, este un obicei mai mult decât dăunător. Cea mai mare parte a pacienţilor tineri care vin în spital cu infarct de miocard sunt fumători şi au puţini alţi factori de risc asociaţi. În afară de fumat, problemele cardiovasculare sunt agravate de prevalenţa în creştere a hipertensiunii arteriale faţă de evaluările de sănătate din anii trecuţi”, a declarat aceasta.

Datele interne ale Spitalului Universitar de Urgență Elias din București arată că peste 80% dintre pacienții care au fost îngrijiți după ce au suferit un accident vascular cerebral ischemic, în 2017, erau fumători. Totodată, mai mult de 15% dintre aceștia aveau vârsta sub 60 de ani. Alți 612 de pacienți au avut nevoie de spitalizare după ce au suferit un infarct miocardic acut, în timp ce 371 de pacienți cu infarct cu supradenivelare ST au fost examinați angiografic și reperfuzați, în Programul Național RO-STEMI.

 

Medicul neurolog Horia Nicolae, din cadrul aceluiași spital, a subliniat că, în egală măsură, fumatul duce și la accelerarea deteriorării cognitive și grăbește astfel apariția demenței. „Există două paliere ale afectării neuronale de către nicotină – unul este nivelul direct vascular şi din acest punct de vedere creierul nu se deosebeşte de celălalt partener care este cordul şi sistemul circulator în ansamblu şi reprezintă practic o afectare cardiovasculară. Nicotina induce o creştere a valorilor de hipertensiune arterială pentru că practic stimulează permanent sistemul nervos simpatic. O mare parte din patologia vasculară cerebrală este legată de fumat. Fumatul mai are şi un al doilea palier, care este deteriorarea cognitivă, ceea ce numim demenţa”, a explicat acesta.

În condițiile în care peste 40% din povara generală a bolii, în România, poate fi asociată cu factori de risc comportamentali, între care fumatul este considerat unul dintre principalii factori care afectează sănătatea populației, controlul consumului produselor de tutun rămâne o problemă prioritară.

Deși numărul fumătorilor adulți se înscrie în media Uniunii Europene, este alarmant faptul că, în rândul tinerilor de 15 ani, ratele fumatului sunt în creștere, mai ales în cazul fetelor. Conform raportului OECD – „Romania: Country Health Profile 2017”, 17% dintre fetele de 15 ani au spus că au fumat regulat în 2013-2014, în creștere față de 12% în 2005-2006.

 

Nicotina, care se găsește atât în produsele care conțin tutun, cât și în alte produse inhalatorii, precum țigările electronice, conduce la o serie de efecte periculoase asupra sănătății cardiovasculare și neuronale, crescând riscul de infarct miocardic acut și accident vascular cerebral, boli care afectează major calitatea vieții, potrivit specialiștilor. Consumul de nicotină favorizează instalarea trombozei, cu apariția cheagurilor de sânge care blochează fluxul sanguin spre inimă, creier, organele intra-abdominale, membre.

Inhalarea de monoxid de carbon crește frecvența cardiacă, contractilitatea miocardului și tensiunea arterială – indiferent de tipul de produs care este consumat, cauzează constricția arterelor coronare și a celor periferice. În același timp, precipită aritmiile cardiace, inclusiv fibrilația ventriculară ce poate conduce la moarte subită și accelerează depunerea de colesterol în pereții arterelor și afectarea endoteliului (țesutul care delimitează, în interior, vasele de sânge), ceea ce favorizează apariția infarctului miocardic acut.

 


Categorii: Actual, Medici, Stiri

Adaugati un comentariu


 

*