Monografia „Pandemia COVID-19 în România. Aspecte clinice şi epidemiologice” – încununarea unei tradiţii a Academiei Române

Cu prilejul lansării monografiei, coordonată de academicienii Victor Voicu şi Costin Cernescu şi profesorul Irinel Popescu, membru corespondent al Academiei Române, istoricul Răzvan Theodorescu a subliniat că aceasta „construieşte” un „moment istoric” și este opera „perlei coroanei naţionale, care sunt medicii”.

 

Monografia „Pandemia COVID-19 în România. Aspecte clinice şi epidemiologice” a fost lansat joi, în aula Academiei Române, în prezența unor personalități de marcă ale medicinii și culturii românești.

Lucrarea științifică a fost realizată sub coordonarea academicienilor Victor Voicu şi Costin Cernescu şi a profesorului Irinel Popescu, membru corespondent al Academiei Române, și este rezultatul colaborării a 44 de profesori universitari, cercetători și medici specialiști care au sintetizat, în 400 de pagini, cunoștințele științifice la zi acumulate pe plan internațional, la care se adaugă experiența clinică și cercetarea fundamentală a unora dintre cei mai reputați specialiști în medicină din România. Potrivit reprezentanților Academiei Române, această monografie este, probabil, cel mai amplu volum dedicat COVID-19 apărut la nivel internațional, până la această dată.

 

Cu prilejul lansării, acad. dr. Victor Voicu, vicepreședintele Academiei Române și președinte al Secției de Științe Medicale, a subliniat importanța unei astfel de lucrări și a îndemnat populația și autoritățile să sprijine și să respecte medicii, să-i ia în serios.

„Această pandemie e neobişnuită. Unii cred că e o conspiraţie, unii cred că e o glumă politică, alţii cred că e un fel de gripă. Nu prea e aşa. Este o afecţiune, aşa cum zicea Fauci (imunologul Anthony Fauci, membru al celulei de criză a Casei Albe pentru pandemie – n.r.), care afectează organismul de sus până jos, pentru că acolo unde se duce are de ce să se lege. Şi să strice. (…) E o boală perfidă. Trebuie luată în serios, trebuie privită cu realism şi seriozitate. Numai ştiinţa ne dă lumină. Ştiinţa, pentru că Dumnezeu ne-a dat minte. Hai s-o folosim! Hai să încercăm să înţelegem şi să fim învingători! Prin acest mesaj puternic al capacităţii de a înţelege şi de a învinge. Un popor trebuie să fie învingător, altfel ce facem? Ce-avem de ales? Haideţi să contăm pe medici, haideţi să-i sprijinim, să-i respectăm şi să le dăm ce li se cuvine!”, a spus acad. Victor Voicu, care a anunțat că peste câteva luni va apărea o a doua ediţie a lucrării şi a transmis un mesaj „de speranţă, de optimism, de încredere în forţa ştiinţei”.

 

Prof. dr. Emanoil Ceauşu, de la Spitalul clinic de boli infecţioase şi tropicale „Dr. Victor Babeş”, a atras atenția că nu se știe încă ce evoluție va avea această pandemie, subliniind că „în primele șase luni a produs zece milioane de îmbolnăviri. Următoarele zece milioane s-au produs în șase săptămâni. După stingerea pandemiei, greu de anticipat când se va întâmpla, SARS-CoV-2 va deveni un coronavirus uman endemic, alături de celelate patru coronavirusuri umane care produc frecvent infecții acute de căi respiratorii superioare”.

Dr. Horațiu Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, consideră că „apariția acestui volum, în aceste condiții, în Editura Academiei Române, precum și prestigioasa colaborae dintre autori – academicieni, profesori universitari-, constituie un element important de suport științific ce vine să întărească și să argumenteze, după opinia mea, într-un mod indiscutabil, de la nivelul celui mai înalt for științific din România, măsurile pe care Ministerul Sănătății le-a luat în această pandemie. (…) Suntem onorați că alături de noi avem suportul acestei prestigioase instituții de cultură și știință românească, pe care o reprezintă academia Română” a subliniat dr. Moldovan, amintind că deși măsurile luate în această perioadă de Ministerul Sănătății au fost uneori greu de suportat, au fost respectate de majoritatea populației și de întreaga comunitate medicală, dar au atras și voci critice.

 

Prezent la eveniment, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru a afirmat că a retrăit, alături de corpul medical, exact etapele descrise în această lucrare, atunci când a citit-o: „Citind această carte, am regăsit toată această perioadă de aproape patru luni până în 15 iunie. În prima săptămână din iunie, am avut cele mai puţine cazuri şi, după 15 iunie, am intrat în a doua cocoaşă a primului val. Să vedem zilele următoare dacă putem stabiliza. În această monografie văd o îmbinare perfectă a evoluţiei din România, dar şi a evoluţiei predecesoare din China, Iran, Italia, Spania, Franţa. Retrăiesc, alături de corpul medical, exact etapele descrise”.

El a subliniat că sprijinul Academiei Române este „esenţial” în susținerea sistemului medical şi a dat asigurări că personalul medical „îşi va face treaba”.

„Cred că sprijinul Academiei Române este esenţial în a face ca toate greutăţile pe care le-am avut în această perioadă prin negaţionism, prin bagatelizarea unei munci a întregului corp medical, prin nişte decizii care ne-au lăsat fără pârghii, fără măsuri, cred că această monografie şi sprijinul Academiei Române să aşeze pe tapet situaţia reală din această perioadă. Suntem într-o a doua fază, în care corpul medical, chiar dacă trece printr-o perioadă de oboseală, de deznădejde, vă asigur că îşi va face treaba şi în acest moment”, a transmis ministrul, exprimându-și speranţa că atât profesioniştii, cât şi cei „care şi-au găsit timp să bagatelizeze munca” lor au învăţat ceva din această perioadă.

 

Cu același prilej, istoricul Răzvan Theodorescu a arătat că „Academia Română, în această perioadă, a încercat să fie foarte prezentă de la problemele de educaţie la problemele economice şi a încercat să dea nişte soluţii, dar ceea ce faceţi dumneavoastră aici este încununarea, îndrăznesc să spun, a unei tradiţii a Academiei, a unei tradiţii care începe la Babeş şi la Ion Cantacuzino şi la cantacuzinişti, a unei tradiţii care merge la generaţia lui Ştefan S. Nicolau şi a lui Nicolae Cajal. Academia a fost întotdeauna prezentă în aceste momente importante în studiul epidemiilor şi pandemiilor şi a încercat să dea soluţii” și a evidenţiat faptul că monografia, care „construieşte” un „moment istoric”, este opera „perlei coroanei naţionale, care sunt medicii”.

„Menirea mea de istoric este aceea de a vă spune că aţi construit un moment istoric prin această carte. Suntem conştienţi că pandemia a creat o epocă istorică la care ne vom referi. (…) Dumneavoastră daţi nişte soluţii, vorbiţi de nişte ipoteze de etapă pe care le oferiţi decidenţilor, inclusiv celor politici. Este limpede că aceasta este opera a ceea ce eu îndrăznesc să numesc perla coroanei naţionale, care sunt medicii. Medicii au dovedit în această perioadă că bine-merită de la naţiune, iar dumneavoastră sunteţi, într-un fel, chintesenţa lor”, a mai spus acad. Răzvan Theodorescu.

 

Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, profesorul Dan Dungaciu, a apreciat că volumul „este un proiect vizionar fundamental, ce face parte dintr-o proiecţie mai amplă”, care va include primul Barometru de sănătate publică a României.

„Este cea mai mare investigaţie sociologică, prin care încercăm să vedem nu doar ce spuneţi dumneavoastră, cei mai competenţi dintre noi pe acest subiect, ci ceea ce crede populaţia şi ceea ce percepe ea din ceea ce i se întâmplă din punct de vedere al sănătăţii. Pentru că sănătatea devine un subiect strategic, vom încerca să punem la dispoziţia dumneavoastră, în septembrie, rezultatele Barometrului de sănătate publică şi care este parte a acestui proiect în care este inclus şi acest volum”, a explicat Dungaciu.

Volumul este rezultatul colaborării a 44 de profesori universitari, cercetători și medici specialişti care sintetizează, în peste 400 de pagini, teme de importanţă şi actualitate precum: etiologia epidemiei SARS-COV-2, modul de transmitere şi factorii de risc, mecanismele patogene, răspunsul imun, tabloul clinic şi diagnosticul clinic, diferenţial şi paraclinic, situaţia bolilor clinice în contextul pandemiei COVID-19 (ex. bolile cardio-vasculare, hipertensiunea arterială, insuficienţa cardiacă, diabetul zaharat, obezitatea etc). Capitole importante sunt dedicate tratamentului COVID-19 în secţiile de terapie intensivă, tratamentului cu plasmă de convalescent, dar şi unor teme intens dezbătute public precum impactul infecţiei cu SARS-COV-2 asupra activităţii secţiilor clinice non-COVID, inclusiv cele chirugicale.