Numărul copiilor și adolescenților cu intenții suicidare a crescut de 8 ori în pandemie

Totodată, mulți se confruntă cu anxietatea, depresia, fobia socială și atacurile de panică.

 

Pandemia a adus cu ea nu doar un virus nou, cu multe necunoscute, ci și restricții sanitare, griji, stres și numeroase schimbări de comportament. Tot mai mulți copii și tineri au fost afectați de lipsa de socializare și timpul excesiv petrecut în mediul virtual, iar o analiză a problemelor reclamate de aceștia prezintă date îngrijorătoare despre starea emoțională cu care se confruntă tot mai mulți dintre ei.

În urmă cu doi ani, asociația Happy Minds implementa, în premieră națională, un proiect care presupunea înființarea unei rețele care să reunească într-un singur concept totalitatea serviciilor de prevenire a depresiei şi anxietăţii, evaluare e-health, diagnostic, intervenţie şi reintegrare psiho-socială. Proiectul depreHub includea și o linie telefonică TelVerde dedicată persoanelor cu depresie și anxietate.

De asemenea, la începutul anului 2021, aceeași asociație, în colaborare cu asociație Zi de Bine, a lansat primul proiect național de sănătate emoțională pentru adolescenți, ce include la rândul său o linie telefonică dedicată adolescenților, care pot discuta liber cu specialiștii asociației și pot solicita sprijin din partea acestora.

 

Pe parcursul acestui an, serviciile de tip helpline puse la dispoziție de Happy Minds au fost apelate de peste 1.000 de copii și adolescenți, iar datele arată că, dacă înainte de declanșarea pandemiei, doar 2% dintre tinerii care apelau la depreHub aveau gânduri suicidare, procentul acestora a crescut de 8 ori în ultimii doi ani.

Astfel, la momentul actual, 16% din copiii și adolescenții care au apelat liniile speciale din 2020 până în prezent au mărturisit că aveau gânduri suicidale.

De asemenea, din cei peste 1.000 de tineri care au apelat în acest an linia specială depreHub, 58% suferă de anxietate, 22% se confruntă cu depresia, 5% au fobie socială, iar 31,8% au experimentat atac de panică, tulburare de alimentaţie şi consum de substanţe interzise.

Specialiștii atrag atenția că, cel mai adesea, anxietatea şi depresia îşi pun amprenta în dezvoltarea emoţională, socială şi cognitivă a copiilor, făcând loc altor tulburări emoţionale şi chiar suicidului.

 

Din păcate, concluzia la care au ajuns cei de la Happy Minds a fost anticipată de medicul psihiatru buzoian Maria Cristache, încă de anul trecut. Aceasta a explicat că „virusul SARS-CoV-2, în sine, nu generează psihoze, dar pandemia de coronavirus, cu implicațiile medicale, sociale și economice și-a pus amprenta asupra psihicului mai acut ca oricând, iar tinerii și adolescenții par să fie mai vulnerabili decât adulții. Tulburările depresive sunt tot mai frecvente, mulți oameni au dezvoltat psihoze din cauza sentimentului incertitudinii, atât în ceea ce privește sănătatea, cât și aspectele socio-economice. O situație aparte întâlnim la cei care au trecut prin boală și s-au confruntat cu situații greu imaginabile și care, din păcate, rămân cu sechele o perioadă îndelungată. Ei sunt, probabil, cei care resimt cel mai puternic teama că pandemia s-ar putea acutiza și că pericolul s-ar putea amplifica, astfel că sunt și cei mai afectați psihic și au nevoie de consiliere psihologică și, în unele cazuri, nu puține, de tratament psihiatric. Nu-i de mirare că mai ales tinerii, care suportă mult mai greu restricțiile și care au fost, prectic, obligați să-și petreacă timpul mai mult în fața calculatorului și care și-au găsit refugiu în rețelele sociale care, la rândul lor, pot uneori să devină periculoase, sunt afectați de tulburări depresive, tulburări de anxietate, tulburări legate de abuzul și dependența de anumite substanțe, comportamente și gânduri suicidare. În următorii ani vom vedea adevăratele consecințe și în ce fel a fost afectat psihicul de acest flagel”.

La aceleași concluzii au ajuns și specialiștii Institutului de Psihiatrie Socola, care au efectuat mai multe studii privind impactul pandemiei asupra psihicului, mai ales în cazul pacienților care erau deja disgnosticați cu afecțiuni psihiatrice.

 

Diagnosticarea timpurie, ajutorul de specialitate şi un mediu prielnic dezvoltării emoţionale şi sociale pot preveni suicidul şi evitarea unor suferinţe care ar putea dura întreaga viaţă, cu atât mai mult în cazul adolescenţilor şi copiilor care au avut un episod depresiv, deoarece, aceştia vor repeta episodul în cel mult 5 ani în până la 70% dintre cazuri. Totodată, copiii și adolescenții sunt mai predispuşi la alte tulburări psihiatrice, precum anxietate, fobii, tulburări de comportament şi tulburare hiperkinetică.

Relevant în acest sens este cazul unei adolescente de 16 ani, care a sunat la linia specială pentru că se lupta cu anxietatea și astfel a ajuns să aibă gânduri suicidare. Aceasta a ajuns să aibă doar 43 de kilograme, de o jumătate de an se confruntă cu insomnie, suferă de anorexie severă, iar pe fondul acestor stări, aude tot mai des voci care o îndeamnă să-și curme singură suferința. Din fericire a cerut ajutor la timp, iar acum, tânăra beneficiază de sprijin și ajutor de specialitate, iar cei de la Happy Minds vor să vină în ajutorul a cât ai mulți copii și adolescenți care trec prin situații similare. În acest scop, a fost demarată campania de strângere de fonduri #FărăUrme, pentru prevenţia suicidului la copii şi adolescenţi. Companiile care doresc să se implice pot redirecţiona 20% din impozitul pe profit sau pe venit, până la finalul anului, iar persoanele fizice pot face donaţii online pe site-ul depreHub.

 

Fondurile obţinute în urma campaniei #FărăUrme vor fi destinate programelor de prevenţie a suicidului şi intervenţie timpurie pentru copiii cu anxietate şi depresie pe care asociaţia Happy Minds le desfăşoară prin proiectul depreHUB teens.

„Dictonul conform căruia copiii sunt viitorul nostru poate să rămână o expresie motivaţională, uneori populistă, sau poate să facă diferenţa între un viitor de calitate pentru copiii noştri sau nepăsarea generaţiei actuale pentru binele de mâine. Semnale de alarmă sunt, cifre îngrijorătoare avem, suntem în trend european acolo unde nu ne dorim, copiii noştri nu sunt bine, aşadar avem toate motivele să ne adunăm forţele şi să facem mai mult decât spunem. A fi prezent şi a putea să contribui îmi doresc să fie obiectivul comunităţii de afaceri în proiecte cu sens şi în cauze care merită. În fiecare copil există un potenţial de bine, la fel cum poate să existe şi un potenţial de rău. Ceea ce le dăm noi va fi decisiv pentru viitorul lor. Numai împreună putem să le oferim acestor copii şansa la un viitor #FărăUrme,” a declarat cu ocazia lansării campaniei psihologul Yolanda Creţescu, preşedintele asociaţiei Happy Minds.