O fetiță de cinci ani din România, afectată de hepatita misterioasă. Medicii îi sfătuiesc pe părinți să-și supravegheze cu atenție copiii

26 aprilie 2022 | 0 comentarii |

Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor a anunțat, marți, că numărul cazurilor diagnosticate cu „hepatită acută de origine necunoscută” a ajuns la 190. OMS a raportat și cel puţin un deces care are legătură cu un focar de hepatită cu virus necunoscut care afectează copiii din Europa și SUA.

 

Abia s-a mai potolit pandemia de SARS-CoV-2, că un virus hepatic necunoscut până în prezent a început să facă ravagii între copiii din Europa și SUA și pune pe jar lumea medicală. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat săptămâna trecută că, după ce, în 15 aprilie, Marea Britanie a anunțat existența a 114 cazuri de hepatită acută de etiologie necunoscută la copii, s-au înmulțit cazurile și în alte țări, cele mai multe din Europa. Până pe 23 aprilie, cel puțin 169 de copii, din 11 țări din Regiunea Europeană a OMS și o țară din Regiunea OMS a Americilor, cu vârste cuprinse între o lună şi 16 ani au fost infectați. În 17 dintre cazuri, copiii au avut nevoie de transplant de ficat, dar s-a înregistrat și cel puțin un deces care are legătură cu un focar de hepatită cu acest virus misterios, potrivit OMS.

Nu este încă clar dacă a existat o creştere a numărului de cazuri de hepatită sau o creştere a gradului de conştientizare a cazurilor de hepatită care apar în ritmul aşteptat, dar care nu sunt detectate”, a precizat OMS într-un comunicat, subliniind că este posibil ca aceste cazuri să fie legate de un virus asociat în mod obişnuit cu răcelile, dar cercetările sunt în curs de desfăşurare. „În timp ce adenovirusul este o ipoteză posibilă, investigaţiile sunt în curs de desfăşurare pentru agentul cauzal”, a mai arătat OMS, care precizează că virusul a fost detectat în cel puţin 74 dintre cazuri, iar cel puţin 20 dintre copii au fost testaţi pozitiv și pentru coronavirus.

 

Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) a anunțat însă, marți, 26 aprilie, că numărul cazurilor de copii diagnosticați cu hepatită „misterioasă” a crescut la 190.  „Sunt investigaţii în desfăşurare în toate ţările care au confirmat cazuri, dar deocamdată cauza acestei hepatite este necunoscută”, a declarat la o conferinţă de presă, Andrea Ammon, director ECDC, care a menționat că o posibilă cauză ar putea fi o legătură cu o infecţie provocată de un adenovirus și că, în orice caz, investigaţiile au exclus prezenţa oricărui virus hepatic cunoscut până în prezent, respectiv A, B, C, D şi E.

Cu atâţia factori necunoscuţi, este dificil de efectuat o evaluare a riscului, dar impactul este ridicat”, a avertizat şefa ECDC, făcând referire la faptul că aproximativ 20 de copii au necesitat transplant hepatic. Pe de altă parte, ea a a confirmat că nu s-a descoperit nicio legătură între aceste cazuri de hepatită şi călătorii.

În Marea Britanie, ţara unde au fost semnalate primele cazuri de îmbolnăvire cu această hepatită de origine necunoscută, au fost raportate până în prezent peste o sută de cazuri, iar alte circa 40 au fost descoperite în zece state membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, la care se adaugă cele confirmate în SUA şi Israel.

 

În urmă cu două săptămâni, OMS anunța că analizează cazuri de hepatită cu origine necunoscută depistate la zeci de copii din Marea Britanie. Între timp, au apărut și 13 cazuri în Spania, 12 în Israel9 în Statele Unite și un număr mai mic de cazuri raportate în Danemarca (6), Irlanda (< 5), Țările de Jos (4), Italia (4), Norvegia (2), Franța (2), România (1) și Belgia (1). Majoritatea cazurilor raportate nu au avut febră, iar virusurile obișnuite care provoacă hepatită virală acută (A, B, C, D și E) nu au fost detectate în niciunul dintre aceste cazuri.

Săptămâna trecută, Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA a emis o alertă de sănătate pentru furnizorii de servicii medicale și autoritățile de sănătate publică cu privire la investigațiile recomandate în cazurile acute de hepatită cu cauze necunoscute și a recomandat testarea pentru adenovirus la copiii cu hepatită atunci când cauza este necunoscută, adăugând că testarea sângelui cu totul – nu doar a plasmei sanguine – poate da rezultate mai bune.

Biroul Regional OMS pentru Europa a raportat, până la data de 21 Aprilie, 169 de cazuri de hepatită severă de cauză necunoscută înregistrate la copii cu vârstă între 1 lună și 16 ani. Aceste cazuri au prezentat insuficiență hepatică adesea severă, niveluri ridicate ale enzimelor care indică citoliza hepatică și icter, iar la 74 de cazuri a fost detectată prezența adenovirusului F41.

 

Cazul raportat de România este al unei fetițe în vârstă de 5 ani, internată într-un spital de specialitate în data de 4 aprilie. Ministerul Sănătății precizează că nu a fost detectată nici o infecție virală activă, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi. „Starea copilului este stabilă, primește medicație simptomatică și este în continuare spitalizat. Copilul nu a călătorit în străinătate și nu are nici o legatura epidemiologică cu alt caz raportat către OMS Europa. Raportarea a avut la baza definiția OMS de caz probabil, care se referă la insuficiență hepatică, transaminaze >500 UI și icter la un copil la care nu există markeri de infecție virală hepatică”, menționează MS.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila a declarat că „pentru informarea opiniei publice și pentru a elimina speculațiile care ar putea produce îngrijorare în rândul părinților din România”, trebuie știut că nu se poate vorbi despre cazuri confirmate, întrucât „nu cunoaștem cauza. Confirmarea înseamnă să cunoști cauza. Cazul probabil grupează copiii care prezintă hepatită severă cu transaminaze foarte mari, cu icter, cu insuficiență hepatică, dar atâta timp cât nu cunoaștem cauza nu putem să discutăm despre o confirmare din puntul de vedere al unei cauze. În momentul de față vedem doar consecințele unei posibile infecții de hepatita severă”.

 

Alexandru Rafila

Ministrul Rafila a mai spus că deocamdată, Ministrul Sănătății nu poate face o campanie de prevenire a răspândirii acestui nou tip de hepatită, întrucât „necunoscând cauza, nu ai în momentul de față posibilitatea să te gândești la un plan de prevenție, mai ales că acest caz din România este oarecum sporadic, el a fost raportat automat, dacă vreți, către Centrul European de Control al Bolilor și către Organizația Mondială a Sănătății, datorită faptului că a apărut la un copil și era însoțit de simptomatologia sau modificările biologice”.

Potrivit OMS, Hepatita este o inflamație a ficatului, un organ vital care procesează nutrienții, filtrează sângele și ajută la combaterea infecțiilor. Când ficatul este inflamat sau deteriorat, funcția acestuia poate fi afectată. „Cel mai adesea, hepatita este cauzată de un virus, iar adenovirusurile sunt un tip comun de virus răspândit de la persoană la persoană, care poate provoca o serie de boli ușoare până la mai severe”.

OMS atrage atenția că investigația asupra cauzei trebuie să se concentreze pe „susceptibilitatea crescută în rândul copiilor mici ca urmare a unui nivel mai scăzut a circulației adenovirusului în timpul pandemiei de COVID-19, potențiala apariție a unui nou adenovirus, precum și o infectare simultană cu SARS-CoV –2”.

 

Dr Gina Anica

Medicii atrag însă atenția părinților și le spun la ce să fie atenți și când trebuie să apeleze la un medic. „Hepatita reprezintă o inflamaţie a celulelor hepatice. Această inflamaţie duce la o modificarea funcţiei hepatice și poate să fie blândă sau agresivă, ireversibilă, depinde de vârsta copilului, de statusul imun, de agresivitatea factorului care declanşează inflamaţia. Cauzele de hepatită sunt diverse la copii, de la deficite enzimatice, boli metabolice (cele mai frecvente), de cauză virală. Cele mai cunoscute şi mai frecvente sunt hepatitele virale de tip A – așa-zisa boală a mâinilor murdare, pentru că de fapt aşa se şi transmite, prin consumul de alimente contaminate sau de apă infectată. Manifestările clinice pot debuta brusc, prin vărsături, dureri abdominale, afectare a stării generale sau pot fi manifestări care se declanşează insidios, între două săptămâni până la două luni, prin reducerea apetitului, scădere în greutate, febră, dureri articulare, greaţă, vărsături intermitente şi într-un final apare icterul, o colaraţie gălbuie tegumentară sau a mucoaselor. În general, la copii, apariţia acestuia depinde de cât de rapid se modifică funcţia ficatului; poate să apară brusc sau poate să nu apară. Cel puţin la copiii mici, stările clinice sunt destul de nespecifice, de aceea îngrijorător ar fi pentru părinţi, orice manifestare de tip digestiv, cu vărsături alimentare şi dureri abdominale să ducă la anunţarea medicului, sau chiar prezentarea la camera de gardă, la urgenţe”, explică medicul pediatru Gina Anica, șef secție Pediatrie, Spitalul Județean de Urgență Buzău.

 

Dr. Anica mai spune că, în general, tratamentul de primă intenţie este nespecific, iar dacă forma este uşoară se are în vedere mai mult o reechilibrare electrolitică, administrarea de vitamine, simptomatice. În cazul în care afectarea este cu transaminaze foarte mari, bilirubină crescută, atunci se internează copilul şi se face tratamentul specific, în momentul în care ştim şi cauza. Având în vedere că principala cauză este virusul de tip A, iar în cazurile aceastei noi hepatite despre care se discută nu se cunoaște cauza, putem doar să aplicăm măsurile de prevenție generale: igiena riguroasă a mâinilor, mai ales după folosirea toaletei, spălarea mâinilor înainte de masă, spălarea fructelor și legumelor, iar sursa de apă potabilă să fie clar cunoscută. Aceste măsuri sunt foarte importante, a subliniat medicul buzoian, atrăgând totodată atenția pericolului autodiagnosticării sau administrării unor tratamente nerecomandate de un medic specialist, destul de intens promovate prin reclame TV.

Medicii britanici au spus că numărul cazurilor de gepatită „misterioasă” descrise în martie şi aprilie 2022 este mai mare decât toate cazurile raportate într-un an întreg, în 2018 sau 2019, așa că toate aceste cazuri foarte grave au fost testate amănunţit şi s-au exclus infecţiile cu virus hepatitic A, B, C, E, delta, etc. Nu se ştie încă cine sau ce este de vină, dar au fost luate în discuţie adenovirusul 41, un serotip ce poate produce gastroenterită, sau noul coronavirus

 

Dr Bogdan Micu

Dr. Bogdan Micu, șeful secției de Boli Infecțioase a Spitalului Județean de Urgență Buzău subliniază, la rândul său, că „Hepatita este o boală care determină inflamaţia ficatului şi poate fi de etiologie infecţioasă, de obicei virală, şi de etiologie non infecţioasă (toxică, autoimună). Cea mai frecventă dintre hepatitele de etiologie infecțioasă este cea cu virus A, dar există şi alte virusuri (B, C, E) care dau hepatită, a căror cale de trasmitere este grupată fecal-oral pentru virusurile A şi E şi prin sânge (prin material contaminat cu secreţii infectate) şi contact sexual pentru virusurile B şi C. Tocmai de aceea, pentru prevenirea virusurilor A și E trebuie să insistăm asupra igienei riguroase a mâinilor, a igienizării alimentelor (fructe şi legume) precum şi a consumului de apă din surse autorizate. De obicei, în focar de hepatită cu virus A, virusul se găseşte în surse de apă infectată. În cazul hepatitei cu virusurile B şi C calea de trasmitere este prin sânge, prin instrumentar chirurgical, stomatologic, prin trasnfuzii, precum şi prin contact sexual (mai ales hepatita cu virus C). Se poate realiza prevenţie prin vaccinare pentru virusul A – există un vaccin care (HAVRIX) care se administrează în două doze la copil, la interval de minimum de 6 luni, iar pentru virusul B există vaccinul ENGERIX B, care se administrează încă din primul an de la naştere, în trei doze, la 0, 1 și 6 luni. Cel pentru hepatita cu virus B intră în schema obligatorie a Ministerului Sănătăţii, iar pentru hepatita A este opţional, poate fi achiziţionat din farmacii”, a explicat medicul.

 

Dr. Micu atrage atenția că, în cazul copiilor, simptomatologia vizează, în general, fenomene digestive, însoțite de vărsături, dureri abdominale, uneori cu febră şi mai rar cu scaune diareice.La debutul hepatitei se întâlnește constant urina hipercromă, care însoţește simptomatologia digestivă. Ulterior apare şi icterul sclero-tegumentar, adică îngălbenirea sclerelor ochilor şi a tegumentelor, a pielii. Chiar de la debutul acestei simptomtologii, părinţii ar trebui să se adreseze unui medic specialist, care să evalueze copilul şi, în urma investigaţiilor de laborator specifice – ne interesează în mod special transaminazele, bilirubina şi aspectul urinei dacă este normal sau hipercromă – se va stabili diagnosticul. Dacă există o modificare de 10 ori mai mare decât maximul normal pentru valorile transaminazelor, atunci se poate pune diagnosticul de hepatită acută. În funcţie de simptomatologia dezvoltată de copil, dacă este o formă uşoară, copilul poate urma tratament suportiv, la domiciliu, dar în caz de simptomatologie medie spre severă, însoţită şi de o modificare a activităţii de coagulare a protrombinei, scăderea acestui marcăr ne indică suferinţa hepatică şi atunci se adaugă alt tratament specific, pe lângă tratamentul suportiv”.

 

 


Adaugati un comentariu


 

*