OMS recomandă studii comportamentale în rândul populației, pentru reducerea efectelor pandemiei

Medicul Alexandru Rafila, membru în Consiliul Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății, spune că unul dintre elementele cele mai critice ale reducerii transmiterii virusului este comportamentul public.

Dr. Alexandru Rafila

Specialiștii OMS spun că, dincolo de măsurile aplicate până acum la nivel internațional pentru a preveni răspândirea infecțiilor cu noul coronavirus, statele afectate de pandemie ar trebui să se axeze și pe efectuarea de studii comportamentale în rândul populației, comportamentul colectiv în astfel de situații influențând considerabil evoluția pandemiei. Acest lucru se poate observa și în România unde, pe fondul ignorării restricțiilor și recomandărilor lansate odată cu primele măsuri de relaxare, dar și ca urmare a unor bâlbe ale autorităților. În condițiile în care circulă un curent tot mai puternic bazat pe negarea existenței virusului sau pe bagatelizarea efectelor sale, susținut inclusiv de persoane cu pregătire medicală, iar oamenii au „obosit” și încearcă să „fenteze” recomandările, numărul de cazuri noi a început să crească în ritm accelerat.

Prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie și membru în Consiliul Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), a precizat că recomandările Biroului Teritorial pentru Europa spun că „înţelegerea modului şi a contextului în care oamenii şi comunităţile răspund, permite să se anticipeze scenarii nedorite şi să se iniţieze măsuri de atenuare. De asemenea pot fi puse în aplicare măsuri de răspuns pandemic care să fie mai bine fundamentate, poziţionate si acceptate, prin urmare mai eficiente”.

În opinia sa, dar și a celorlalți specialiști din cadrul organizației, comportamentul public este unul din cele mai importante elemente ale reducerii transmiteri virusului, iar pentru ca măsurile de răspuns la criză să influențeze în mod pozitiv comportamentele publice, acestea trebuie percepute ca fiind coerente, competente, echitabile, obiective, empatice, sincere. Profesorul Rafila explică neîncrederea unei mari părți a populației în existența virusului, prin faptul că mulți spun că nu cunosc deocamdată pe nimeni cu COVID, iar „pe acest fundal apare o expunere foarte mare la dezinformare și la teorie conspiraționistă care este, din păcate, vehiculată pe principalele canale mediatice, în special televiziuni”, iar pe de altă parte, „lipsa de încredere în autorități, alimentată de gafe de comunicare impardonabile” alimentează „teoriile conspiraționiste”.

Reprezentantul României la OMS cinsideră că măsurile dispuse de autorități trebuie să fie uşor de înţeles şi de comunicat prin intermediul unor persoane de încredere şi al unor canale accesibile, pentru că este important ca populația să perceapă riscurile și să accepte comportamentele recomandate și să aibă încredere în autoritățile de sănătate publică și recomandările venite din partea acestora.

Dr. Alexandru Rafila mai precizează că în acest context este importantă și efectuarea unor cercetări privind perspectivele comportamentale pentru pandemia de Covid-19, mai ales în condițiile în care în România nu există o evidență a cazurilor transmise de simptomatici și asimptomatici, dovedit fiind că unele persoane s-au îmbolnăvit de la asimptomatici care au fost descoperiți ulterior pozitivi.

În acest context, orice ţară poate utiliza un chestionar pentru a colecta date privind percepţiile, comportamentele, încrederea, cunoştinţele şi alte variabile ale publicului privind riscurile. „Aceste date pot fi colectate prin intermediul panelurilor on-line, iar un grup naţional de cercetare poate fi angajat să colecteze datele. Folosind un set de coduri, constatările pot fi transferate automat pe o pagină web protejată. Pagina web poate fi uşor dezvoltată ca o sub-pagină pe un site web existent. Acest lucru permite grupurilor de intervenţie în caz de pandemie să utilizeze constatările pentru a lua măsuri informate pentru un răspuns la pandemie. Se sugerează efectuarea unui studiu repetat, de tip transversal: datele pot fi colectate în mod repetat, de exemplu săptămânal, cu diferiţi participanţi”, a mai precizat medicul epidemiolog.

În acest mod, modificările percepţiilor sau cunoştinţelor despre risc pot fi evaluate în timp, iar datele privind acceptarea noilor măsuri de răspuns pot fi puse rapid la dispoziţie. „Dezinformarea sau posibila stigmatizare pot fi astfel identificate pe măsură ce apar. Responsabilii naţionali care utilizează instrumentul ar trebui să lucreze cu reprezentanţi din diverse sectoare, pentru a discuta informaţiile obţinute şi implicaţiile privind intervenţiile, politicile şi mesajele de răspuns la epidemie”, mai spune profesorul Alexandru Rafila.