OMS și UNICEF cer interzicerea reclamelor pentru lapte praf în unitățile medicale
Cele două organizați condamna marketingul tot mai agresiv al producătorilor, care descurajează alăptarea la sân.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și UNICEF atrag atenția asupra publicității tot mai agresive pe care și-o fac producătorii de înlocuitori de lapte matern, condamnând faptul că aceștia își fac reclamă în maternități și alte unități sanitare, apelând chiar și la medici care le promovează produsele. Avertismentul vine în contextul pandemiei de Covid-19, afecțiune diagnosticată și în cazul multor femei care abia au născut și au evitat să își alăpteze copiii pe cale naturală, de teamă să nu le transmită boala. Studiile efectuate până la acest moment indică faptul că posibilitatea transmiterii coronavirusului prin laptele matern este foarte mică, iar beneficiile alăptării la sân sunt mult mai numeroase decât riscurile asociate infecției cu noul coronavirus.
Cele două organizații fac aceste precizări, pentru că în această perioadă se constată o eclipsare a importanței alăptării la sân, de teama transmiterii noului cornavirus. Reprezentanții OMS și UNICEF spun că fac de multă vreme eforturi pentru a stopa efectele dăunătoare ale promovării înlocuitorilor laptelui matern, care furnizează informații eronate, însă multe țări încă nu reușesc să țină sub control acest fenomen. „Pandemia de Covid-19 scoate la iveală nevoia de a avea o legislaţie mai fermă, care să protejeze familiile atunci când vine vorba de promisiuni false privind siguranţa înlocuitorilor laptelui matern sau practici agresive de promovare. Laptele matern salvează viaţa copiilor, deoarece conţine anticorpi ce stimulează imunitatea bebeluşilor şi îi apără de numeroase boli ale copilăriei”, se arată într-un comunicat comun al celor două organizații.
Dr. Francesco Branca
Pentru a ține sub control acest fenomen a fost adoptat Codul internaţional de marketing al înlocuitorilor laptelui matern, însă o cercetare realizată în colaborare cu Reţeaua internaţională de acţiune pentru alimentaţia bebeluşilor arată că doar 44 din cele 194 de țări studiate și-au consolidat în ultimii ani reglementările naționale privind marketingul acestor produse. Totodată, 136 de țări au stabilit anumite măsuri, însă restricțiile din majoritatea țărilor nu interzic promovarea înlocuitorilor de lapte matern în maternități și unități sanitare.
Astfel, doar 79 de ţări interzic promovarea înlocuitorilor laptelui matern în unităţile medicale şi doar 51 au prevederi ce interzic distribuirea de produse gratuite sau la preţ redus în cadrul sistemului de sănătate. De asemenea, doar 19 ţări au interzis sponsorizarea întâlnirilor asociaţiilor ştiinţifice şi ale profesioniştilor din domeniul medical de către producătorii de înlocuitori ai laptelui matern, ce includ produse precum formule de început, formule de continuare şi lapte de creştere, promovate pentru alimentaţia sugarilor şi copiilor de până la 36 de luni.
În acest sens, dr. Francesco Branca, directorul Departamentului de nutriţie şi siguranţă alimentară din cadrul OMS, a declarat că „marketingul agresiv al înlocuitorilor laptelui matern, în special prin intermediul cadrelor medicale la care părinţii apelează cu încredere pentru sfaturi în domeniul nutriţiei şi sănătăţii, reprezintă o barieră importantă ce împiedică ameliorarea stării de sănătate a nou-născuţilor şi a copiilor din lumea întreagă. Sistemele de sănătate trebuie să se implice pentru a spori încrederea părinţilor în practicile de alăptare şi să nu se lase influenţate de producători, astfel încât copiii să poată profita de beneficiile vitale ale alăptării”.
Codul internațional de marketing al acestor produse interzice orice formă de promovare a înlocuitorilor laptelui matern, inclusiv publicitatea, acordarea de cadouri personalului medical şi distribuirea de mostre gratuite. Etichetele nu pot conţine menţiuni din sfera nutriţiei şi a sănătăţii și nu pot include imagini care să exagereze beneficiile formulelor de început. În schimb, acestea trebuie să cuprindă mesaje referitoare la superioritatea alăptării faţă de formulele de lapte praf şi la riscurile nealăptării.
În ceea ce privește România, raportul arată că, deși se numără printre ţările care au un cadru legislativ în ceea ce priveşte codul de marketing al substituenţilor de lapte matern, nu toate categoriile din cod sunt integrate în legislaţie. Ţara noastră a adoptat acest cod menit să asigure folosirea adecvată a substituenţilor de lapte matern în beneficiul superior al copilului, în 2016. Pentru a răspunde noilor directive europene, această lege a fost abrogată recent şi este nevoie de actualizarea urgentă a cadrului legislativ cu noile prevederi europene, ţinând cont de faptul că rata de alăptare exclusivă la sân în primele şase luni din viaţă este de doar 12,6% şi există de asemenea alte practici inadecvate referitoare la nutriţia sugarului şi copilului mic inclusiv în contextul pandemiei de Covid-19.
