Spitalul Județean de Urgență Buzău a fost inclus în Programul StomaCare
Zilele acestea, 27 de asistente medicale au fost instruite în îngrijirea corectă a pacientul stomizat, iar 60 de pacienți operați de cancer colorectal vor primi kituri de îngrijire, în vederea creșterii calității vieții.
Cancerul de colon este printre cele mai frecvente afecţiuni maligne la nivel global şi printre cauzele principale de deces, iar statisticice arată că numărul cazurilor va creşte considerabil în următorii ani. Situându-se pe locul 2 ca incidență în rândul cancerelor la bărbați și pe locul 3 la femei, această afecțiune este responsabilă de operarea a aproximativ 10.000 de pacienți noi în fiecare an.
În faze incipiente, boala se poate trata cu succes, dar românii se adresează medicilor, în cele mai multe cazuri, atunci când boala ajunge într-un stadiu avansat, din cauza unui sentiment de jenă care n-ar trebui să existe. În aceste situații se intervine chirurgical, iar medicul poate recomanda colectomia parțială (se îndepartează chirurgical partea din colon afectată de cancer) sau crearea, printr-o intervenţie chirurgicală, a unei deschizături (stome) prin care se realizează o comunicare între organul cavitar şi tegument. În funcție de locul stomei, avem: ileosomie (stoma este la nivelul ileonului) sau colostomie (deschiderea şi fixarea colonului la suprafaţa peretelui abdominal) – care poate fi temporara sau definitivă.
Pentru pacient însă, vestea vine ca un trăsnet, pentru că, pe lângă suferință, la care se aștepta, află că va fi nevoit să se obișnuiască cu stoma, iar la noi în țară există mentalitatea că „viața unui om cu anus contra naturii este un dezastru”. Șocul cauzat de colostomie, alături de diagnosticul de cancer, micșoreaza capacitatea de adaptare a pacientului și a familiei. Pacientul poate fi anxios, dorește să știe ce este colostomia, dacă și cum îl va impiedica aceasta să ducă o viață normală. De aceea, specialiștii consideră că pacientul stomizat are nevoie de consiliere psihologică, de personal medical specializat în stoma-terapie, care să-i prezinte detaliat modul de utilizare a pungilor de colostomă și tehnicile de îngrijire.
Lansare Program Stomacare
În România, în ultimii 25 de ani s-a înregistrat o triplare a cazurilor de cancer de colon, dar nu există specializarea de stomaterapeut. La nivelul Uniunii Europene această specializare există în peste 20 de țări. În Germania, spre exemplu, sunt 700 de asistenți medicali specializați în stomaterapie.
În aceste condiții, în multe spitale din România, pacienții cu stomă nu sunt îngrijiți corespunzător, iar când sunt externați, aceștia nu știu cum să se îngrijească singuri. Potrivit APPIFDM, 4 din 6 pacienți români cu colostomie și 9 din 10 pacienți cu ileostomie ajung să aibă iritații asupra stomei în primele 2-3 săptămâni de la externare, ceea ce duce la scăderea calităţii vieţii, la izolare socială şi dificultăţi foarte mari în readaptarea la viaţa de zi cu zi.
Pentru a îndepărta aceste neajunsuri s-a căutat o cale prin care standardele internaționale de îngrijire în stomaterapie să ajungă și în Romania. S-a realizat astfel Programului Național StomaCare, care a fost lansat de Medical Express, la Institutul Clinic Fundeni, la sfârșitul lunii februarie și a debutat cu un training în stomaterapie pentru 80 de asistenți medicali din întreaga țară. S-au alăturat programului 40 de spitale din țară, unde se operează cel mai des pacienți care necesită intervenție chirurgicală de construire a stomei, între care și Spitalul Județean de Urgență Buzău.
Programul Stomacare oferă educare și informare la 360 de grade – asupra cancerului colorectal și îngrijirii stomei adresate medicilor de familie, medicilor specialiști, asociațiilor de pacienți și firmelor de îngrijire la domiciliu, pacienților și aparținătorilor și se realizează primul studiu de viață asupra pacientului stomizat, primul ghid de bune practici în stomaterapie, prima platformă online de educare și informare – www.stomaterapie.ro, traininguri locale în unitățile partenere, consiliere telefonică directă la 0314.336.133, acțiuni de prevenție a afecțiunii.
„În mod normal, oamenii pot reține materiile fecale până când se pot duce la toaletă. Cu o ileo/colostomă, acest lucru nu mai este posibil, neexistând sfincterul muscular care să inchidă intestinul (rectul). În aceste condiții, conținutul intestinal este evacuat prin ileo/colostomă, direct într-un săculeț atașat la abdomen. Dacă pielea va fi expusă conținutului intestinal pentru o perioadă mai lungă de timp, se va irita. De aceea, pielea din jurul stomei trebuie păstrată curată și uscată. În spital, personalul medical se ocupă de consilierea și îngrijirea pacientului, de schimbarea pansamentelor și a stomei, dar pentru ca toate acestea să se fie făcute corect, este nevoie de instruire, pentru că în România nu există specializarea stoma-terapie. În plus, după externare, pacientul și aparținătorii trebuie să știe cum să facă acest lucru pentru a se preveni complicațiile”, explică Luminița Turcu, directorul de îngrijiri al Spitalului Județean de Urgență Buzău, motivul pentru care unitatea medicală a considerat necesară aderarea la Programul StomaCare.
Preoperator, asistenta poate obișnui pacientul cu imaginea de sine, prin efectuarea de desene sau prin fotografii în care sunt prezentate imagini corporale modificate prin colostomie, iar postoperator, acesta va fi ingrijit și educat pentru a se autoîngriji.
Constituit ca un program de educare și informare în vederea îngrijirii stomelor și a creșterii calității vieții pacientului stomizat în urma operației de cancer de colon, Programul StomaCare are ca scop principal pregătirea asistentelor medicale, pentru a oferi o îngrijire specializată și corectă acestor pacienți, astfel încât să beneficieze de îngrijire la nivelul standardelor internaționale, dar și de consiliere și sprijin, pentru a ști să se îngrijească singuri.
La workshop-ul care s-a desfășurat în această săptămână în Spitalul Județean de Urgență Buzău au participat 27 de asistente medicale din cadrul secțiilor Oncologie, Medicină internă, ATI și Pediatrie, dar și din cadrul fundației Crucea Alb-Galbenă – principalul furnizor de servicii de îngrijire medico-sociale la domiciliu, din județ.
„Am beneficiat de training, pe care-l considerăm extrem de util, în contextul în care îngrijirea paienților stomizați presupune o îngrijire specială. Este necesar să cunoaștem cele mai noi tehnici și metode de îngrijire, produsele și dispozitivele medicale care le pot face viața mai ușoară, dar grija pentru pacient continuă și dincolo de acestea, el trebuie ajutat să se poată îngriji și singur, să fie indepedent, astfel încât să-și poată continua viața de zi cu zi, să se poată integra fără dificultăți în societate. De aceea trebuie subliniat că, pe lângă instruirea asistentelor medicale, 60 de pacienți buzoieni au fost incluși în Programul Național StomaCare, astfel că vor primi kit-urile de îngrijire necesare creșterii calității veții. Fetele de la Crucea Alb-Galbenă au constatat, mai ales în mediul rural, că pacienții nu știu cum să se îngrijească și nici nu dispun de tot ce le-ar fi necesar”, a mai spus Luminița Turcu.
Cancerului de colon şi rect constituie a doua cauză de mortalitate în România, iar numărul deceselor este în creștere. Numai anul trecut au fost depistaţi peste 83.000 de oameni cu cancer colorectal şi s-au înregistrat mai mult de 50.000 de decese provocate de această maladie. Depistat precoce, cancerul colorectal poate fi însă tratat si vindecat.
În privința îngrijirii, trebuie menționat că aceasta trebuie să fie efectuată corect, pentru că dintre toate iritațiile pielii, 77% sunt relaționate cu scurgeri din stomă, potrivit studiilor internaționale asupra pacienților stomizați.
În România, după primele 3 luni de Studiu de Viață, 24% dintre pacienții cu stomă au întâmpinat scurgeri pe piele sau pe haine în prima lună de la operație, iar 67% dintre ei au avut iritații în prima lună după operație.
Tot în prima lună după operaţie, 63% dintre pacienţii cu stomă au avut iritaţii ale pielii din jurul stomei, efect al unei îngrijiri iniţiale insuficiente sau neadecvate. Atunci când apar situaţii dificile, 20% ar apela la un asistent medical, iar 43% dintre pacienţii cu stoma se simt jenaţi în public din cauza posibilelor scurgeri, în timp ce 37% sunt îngrijoraţi în public la gândul că poate nu e bine lipit dispozitivul. 41% dintre pacienţii chestionaţi până acum se îngrijorează că nu vor mai putea avea aceleaşi activităţi ca până acum, iar 60,8% dintre pacienţii cu stoma chestionaţi simt nevoia consilierii psihologice de specialitate înainte şi după spitalizare. Studiul de Viaţă asupra pacientului stomizat se va derula pe parcursul acestui an şi va oferi informaţii importante şi recomandări care să îmbunătăţească viaţa pacienţilor cu stomă, informează Medical Express.
