Program pentru depistarea pacienților cu hepatita C, în patru mari clinici din țară
Proiectul își propune să acopere toate regiunile de dezvoltare din țară, oferind un acces lărgit populației la testele rapide precum și la tratament, în cazul în care rezultatele sunt pozitive.
Săptămâna aceasta a fost demarat un nou proiect privind depistarea pacienților infectați cu virusul hepatitei C și facilitarea accesului acestora la tratament, la nivel național. Acesta se va aplica în contextul în care România face eforturi pentru a pune în practică o strategie globală de sănătate ce își propune eliminarea până în 2030 a hepatitelor virale ca amenințare la adresa sănătății populației.
Proiectul denumit HepC Awareness-Linkage to care-Epidemiological-Research-Treatment (HepC A.L.E.R.T.) este derulat de Societatea Română de Gastroenterologie, în parteneriat cu Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice, Romanian Association for Liver Diseases, Institutul Fundeni și centrele de gastroenterologie și hepatologie din Iași, Cluj și Timișoara.
Celor patru mari clinici partenere în proiect le-au fost distribuite teste rapide și consumabile pentru depistarea hepatitei C, cu care vor fi testați gratuit toți pacienții ce vor apela la serviciile acestor centre medicale, unitățile respective având o mai mare acoperire zonală în regiunile de dezvoltate în care funcționează.
Astfel, orice pacient care se va adresa secțiilor clinice ale celor patru mari unități sanitare va beneficia gratuit și de testarea pentru depistarea hepatitei C, iar cei în cazul cărora va fi depistată prezența virusului hepatitic de tip C, vor fi imediat evaluați și introduși la tratament.
Se va asigura astfel un acces mai larg al populației la aceste teste, un lucru benefic, dacă ținem cont că puțini sunt cei care cer din proprie inițiativă să fie testați, aceasta și din cauza faptului că hepatita C este o afecțiune care evoluează fără simptome specifice, afectând progresiv ficatul, fără ca pacienții să simtă acest lucru.
Nerespectarea măsurilor preventive, a regulilor de igienă, dar și acest dezinteres față de testarea în vederea depistării bolii au făcut ca România să aibă cea mai mare prevalență din Europa a hepatitei C, cu peste 550.000 de persoane viremice, reprezentând circa 2,5% din populație. Se estimează însă că numărul real al persoanelor infectate este însă mult mai mare, diferența fiind dată de pacienții care încă nu au fost diagnosticați și nu știu că au acest virus.
Proiectul integrat de testare-diagnostic-tratament pentru persoanele cu risc crescut de hepatita C a fost lansat astăzi, la Institutul Clinic Fundeni. La eveniment a participat, alături de medici specialiști și reprezentanți ai asociațiilor de pacienți, ministrul Sănătății, Sorina Pintea, care a subliniat rolul important al acestui proiect.
Ministrul Sănătății a menționat că proiectul de testare-diagnostic-tratament pentru hepatita C vine în completarea Programului de screening realizat de Ministerul Sănătății și susținut din fonduri europene, alături de care va contribui la realizarea Strategiei Naționale de Sănătate, care prevede eliminarea hepatitei C în România până în anul 2030, în concordanță cu recomandările Oranizației Mondiale a Sănătății (OMS).
„Ar trebui să încercăm să obținem rezultate mult mai repede. În acest sens, am cerut CNAS să asigure continuitatea contractelor prin care pacienții beneficiază de tratament fără interferon și să analizeze posibilitatea încheierii unor contracte cost-volum-rezultat pentru tratamentul pacienților care nu au răspuns la tratamentele actuale”, a declarat Sorina Pintea, la evenimentul de la IC Fundeni.
Societatea Română de Gastroenterologie şi Hepatologie subliniază că, la nivel global, mai puţin de 5% dintre persoanele infectate sunt diagnosticate şi numai 1% dintre ele primesc tratament, anual.
În România, la sfârşitul anului 2015, rata de diagnostic era de 10-20%, în timp ce rata de tratament era de aproximativ 2%.
Specialiștii mai spun că virusul hepatitic C determină 70% din hepatitele cronice, 45% din cirozele hepatice, 70% din cazurile de hepatocarcinom şi 40-50% din indicaţiile de transplant hepatic în lume, iar depistarea tardivă a infecției provoacă anual între 350.000 și 500.000 de decese, în întreaga lume.
Tratamentele inovative apărute în ultimii ani oferă șanse de vindecare între 95% și 100%, România numărându-se printre primele țări în care aceste tratamente fără interferon au fost introduse. În această situație, Organizația Mondială a Sănătății a stabilit o strategie globală ce are ca țintă eradicarea până în 2030 a infecțiilor cu virusul hepatitic C. La acest rezultat se va putea ajunge prin reducerea incidenţei infecţiilor virale hepatitice cu 90%, diagnosticul a 90% din persoanele infectate, accesul la tratament a 80% din persoanele diagnosticate şi eligibile şi reducerea cu 65% a mortalităţii din cauză hepatică.
