OMS: Vaccinarea împotriva variolei maimuței, recomandată doar în cazul contacților direcți

Organizația Mondială a Sănătății a precizat, vineri, că nu recomandă vaccinarea în masă împotriva variolei maimuței, pentru că nu există motive de îngrijorare în acest moment, iar răspândirea virusului poate fi controlată.

 

Aproximativ 300 de cazuri de variola maimuței au fost raportate până acum în aproximativ 20 de țări din afara Africii, dar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră că nu există motive de alarmă și, dacă se acționează responsabil, prin măsuri de limitare a răspândirii virusului, se va putea ține sub control această boală care „nu se compară cu COVID-19”, după cum au declarat vineri, oficialii OMS, în cadrul unei conferințe de presă organizată la Geneva.

OMS estimează că majoritatea cazurilor vor fi uşoare, dar atrage atenția că numărul cazurilor va continua să crească, iar femeile însărcinate, copiii şi persoanele cu un sistem imunitar slăbit prezintă un risc mai ridicat de a dezvolta o infecţie severă. Pentru limitarea răspândirii virusului OMS recomandă raportarea rapidă a infectărilor şi izolarea celor afectați afectaţi. „Credem că prioritatea cheie, în prezent, este încercarea de a limita transmiterea în țările non-endemice”, a arătat Briand, directorul OMS pentru Pregătirea pentru Riscuri Infecțioase Globale, într-un raport prezentat în cadrul Adunării anuale a OMS.

 

Chiar dacă vaccinul antivariolic este considerat eficient și împotriva variolei maimuței, OMS nu recomandă vaccinarea în masă a populației, ci doar vaccinarea țintită, a celor care au intrat în contact cu persoanele infectate. „Nu știm exact numărul de doze disponibile în lume și de aceea încurajăm țările să apeleze la OMS și să ne spună care sunt stocurile lor”, a declarat Briand, care deși a spus că nu este cazul ca populația generală să intre în panică, până în prezent, nu există dovezi clare în ceea ce priveşte cauza evoluţiei actuale a focarului. „În acest moment, nu ştim dacă vedem doar vârful aisbergului”, a atras atenția Briand.

Uniunea Europeană lucrează deja la un acord privind o achiziție comună de vaccinuri și antivirale împotriva variolei maimuței și este în discuții pentru a cumpăra vaccinul Imvanex produs de Bavarian Nordic, folosit pentru variola umană, și antiviralul Tecovirimat dezvoltat de compania americană Siga Tehnologies, potrivit cotidianului suedez Dagens Nyheter, care îl citează pe Richard Bergstrom, coordonatorul suedez pentru vaccinuri.

 

Ministrul român al Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat vineri, într-o conferință de presă, că „nu este niciun fel de problemă legată de achiziţie (a vaccinului antivariolic- n.r.), pentru că e vorba de o cantitate mică. Există o instituţie a Uniunii Europene, se numeşte HERA, care se ocupă de urgenţele de sănătate publică. Prin intermediul HERA, fiecare stat membru va primi o cantitate de vaccin, nu ştiu dacă gratuit sau o va achita, dar fiind vorba de puţin vaccin, 1.000 de doze de vaccin cât am solicitat noi iniţial, nu este o procedură complicată”.

Ministrul Rafila a menționat că sunt puține țări care au acest vaccin și de aceea este util să existe un mecanism de distribuție al acestuia prin intermediul HERA. „Acest vaccin este în cantitate redusă, nu se foloseşte pentru că e vaccinul variolic, iar variola a fost o boală eradicată la nivel global. Avem pe data de 30 mai o nouă întâlnire la nivelul HERA să putem să aflăm mai multe detalii concrete”, a subliniat Rafila.

Cu câteva zile înainte, ministrul Sănătății a spus că România va achiziționa 1.000 de doze de vaccin antivarioloc pentru a se putea interveni imediat, dacă vor apărea cazuri și la noi.

 

Variola maimuței este o infecție virală de obicei ușoară, endemică, întâlnită curent în unele părți din vestul și centrul Africii. Se răspândește în principal prin contact apropiat, iar până actuala epidemie era rar întâlnită în alte părți ale lumii, motiv pentru care apariția recentă a unor cazuri în Europa, Statele Unite și alte zone a stârnit alarma.

Simptomele specifice sunt asemănătoare gripei: febră, frisoane, epuizare, dureri de cap și slăbiciune musculară, urmate de umflarea ganglionilor limfatici și erupții cutanate care apar mai întâi pe față și apoi se răspândesc pe restul corpului. Majoritatea persoanelor care s-au prezentat la medic au avut erupții cutanate și leziuni la nivelul organelor genitale și anusului. Persoanele care au astfel de simptome trebuie să se prezinte la medic și li se impune izolarea.

Digosticul se stabilește în urma prelevării unor probe care sunt analizate în laborator.

 

Răspândirea virusului variolei maimuței poate fi oprită printr-o igienă corespunzătoare a mâinilor, folosind apă și săpun sau dezinfectant pe bază de alcool. Chiar și așa, cine a intrat în contact cu o persoană bolnavă, se va infecta. Membrii familiei au șanse mari să contracteze virsul din cauza contactului apropiat, dar și medicii sunt pe lista celor care pot contacta virusul cu ușurință.

De asemenea, persoanele care au mai mulți parteneri sexuali și cele care întrețin relații cu persoane de același sex, trebuie să evite contactul cu cei care prezintă simptome specifice variolei maimuței, pntru că virusul se transmite foarte ușor prin fluide. Persoanele care au călătorit recent și prezintă simptome, trebuie să se prezintă la medic și să ofere informații despre istoricul recent de călătorie și vaccinare.

Virusul variolei maimuției a fost depistat pentru prima data în Congo, în anii ‘70. Există două tulpini principale: tulpina din Africa de Vest, cu o rată a mortalității de aproximativ 1% și tulpina Congo, mult mai severă – cu o mortalitate de pana la 10%.