Organizația Mondială a Sănătății vrea să reducă sedentarismul
A fost prezentat chiar un plan global de stimulare a activității fizice, accentuându-se nevoia de politici publice şi campanii care să determine oamenii să facă mai multă mişcare pentru a-şi menţine şi îmbunătăţi starea de sănătate.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a prezentat, săptămâna aceasta, planul său de acţiune globală pentru promovarea activităţii fizice, prin care dorește să reducă cu 15% sedentarismul în rândul adulţilor şi al adolescenţilor, până în anul 2030. „Activitatea fizică obişnuită este cheia pentru prevenirea infarctului, atacului cerebral, a diabetului sau a cancerului de colon. Bolile cronice sunt responsabile la nivel global de 71% din decese”, notează OMS.
Iniţiativa de stimulare a activității fizice la nivel global a fost prezentată de directorul general al organizației, Tedros Adhanom Ghebreyesus, şi de premierul portughez, António Costa, în cadrul unui eveniment desfășurat în Portugalia. „Pentru mulţi oameni, viaţa modernă înseamnă să petreacă mult timp aşezaţi, fie mergând cu maşina la muncă, fie stând pe scaun la birou, sau pe canapea în faţa televizorului, seara. Trebuie să reuşim să facem oamenii să se mişte”, a declarat cu această ocazie Tedros Adhanom. Potrivit acestuia, crearea de societăţi mai active nu este doar o responsabilitate a sectorului medical, ci necesită totodată „un angajament politic de înalt nivel şi acţiuni coordonate din toate domeniile”.
Planul de acţiune al OMS, pus la punct de experți în sănătate publică, include o serie de recomandări care se încadrează în patru obiective strategice, și anume crearea de societăţi, medii, persoane şi sisteme active. Sub aceste linii directoare se face apel către autorităţile naționale să creeze oportunităţi şi condiţii pentru ca persoanele să dedice mai mult timp mersului pe jos, cu bicicleta, dansului, exerciţiilor fizice sau practicării sportului. „Nu trebuie să fii atlet profesionist pentru a fi activ. A merge pe scări în loc să iei liftul poate face diferenţa. Sau a merge cu bicicleta la locul de muncă şi a renunţa la maşina personală. E vorba de alegerile pe care le facem. Autorităţile din domeniu sunt cele care trebuie să îi ajute pe cetăţeni să pună în aplicare aceste lucruri – să le ofere parcuri, piste de biciclete, locuri în care să poată face sport”, subliniază experţii în sănătate publică. De asemenea, planul prevede pregătirea profesioniştilor din domeniul sănătăţii.
În prezent, unul din cinci adulţi şi patru din cinci adolescenţi din lume nu fac suficiente exerciţii fizice sau sport, care ar ajuta la prevenirea şi tratarea bolilor netransmisibile precum cardiopatia, accidente cerebrale, diabet sau cancer de sân şi de colon. Aceste boli sunt responsabile de 71 % din decesele din întreaga lume şi provoacă anual 15 milioane de victime în rândul celor cu vârste între 30 şi 70 de ani.
Planul OMS vizează, între altele, identificarea nevoilor fiecărei categorii de vârstă – copilărie, adolescenţă, adulţi, bătrâni – şi crearea unor programe prin care să fie stimulată activitatea fizică. Totodată, prin realizarea unor parteneriate între domenii cheie precum sport, sănătate, educaţie se poate încuraja activitatea fizică şi se pot derula campanii ţintite în şcoli și campanii de conştientizare şi informare în rândul populației generale, astfel încât să se înțeleagă care sunt beneficiile sportului în viaţă de zi cu zi, prin stimularea unor acţiuni colective.
Accentul se va pune pe renunțarea la transportul cu mașina personală și încurajarea tuturor formelor de mobilitate care includ roţi -biciclete, trotinete, scootere, etc, prin care să se stimuleze activitatea fizică. Pentru asta este însă nevoie de politici prin care să se asigure siguranţa în trafic a biciliștilor sau a pietonilor, crearea și dezvoltarea de spații verzi în care să poată avea loc activităţi fizice, iar în cadrul şcolilor să existe săli de sport şi posibilităţi ca elevii să se recreeze făcând şi activităţi fizice. Chiar și în cadrul spitalelor se pot crea sisteme prin care pacienţii să facă activitate fizică şi să se elimine comportamentul sedentar, iar pentru cei cărora starea de sănătate le permite activitatea fizică să fie angajați traineri, asistenţi sociali specializaţi pe această zonă.
