Pacienții cer o implicare mai fermă a autorităților în promovarea donării de plasmă

Aceștia au transmis un plan de măsuri cere trebuie luate pentru determina pacienții care s-au vindecat de Covid-19 să vină să doneze, în contextul în care numărul celor care au făcut-o deja este foarte mic.

 

Unul dintre cele mai promițătoare tratamente în cazul pacienților cu Covid-19 aflați în stare critică îl reprezintă transfuziile cu plasmă convalescentă, recoltată de la pacienții care s-au vindecat de această boală. Tratamentul a dat deja rezultate în multe cazuri, iar de la sfârșitul lunii trecute este disponibil și pentru pacienții din România. Mai multe centre de transfuzii din țară, printre care și cel de la Buzău, au fost dotate cu aparate de plasmafereză, folosite pentru colectarea plasmei de la pacienții vindecați, însă, din păcate, numărul donatorilor este foarte mic, în comparație cu numărul celor care au fost infectați cu noul coronavirus și au fost declarați vindecați.

Astfel, mai puțin de 100 din cei aproape 12.000 de pacienți vindecați au donat plasmă, iar mulți dintre cei care au făcut  acest gest sunt cadre medicale care s-au infectat în urma contactului direct cu pacienții cu Covid-19. Actul de donare este unul benevol, ceea ce înseamnă că nimeni nu îi poate obliga pe aceștia să doneze, iar în aceste condiții este nevoie de o campanie susținută care să îi determine pe cât mai mulți pacienți vindecați să facă acest gest.

Un semnal în acest sens a venit din partea Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune şi Asociaţiei Române a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare, care reprezintă pacienţii dependenţi de medicamente fabricate din plasmă umană.

 

Reprezentanții celor două asociații au solicitat Ministerului Sănătății să se implice mai ferm în promovarea donării de plasmă și mai ales în coordonarea centrelor de transfuzie, pentru a asigura o mai bună activitate de colectare de plasmă convalescentă. Aceștia au propus și un set de măsuri care ar trebuie să fie puse în aplicare cât mai curând pentru a putea asigura pacienților cu Covid-19 aflați în stare critică acest tratament cu rezultate confirmate.

În prezent, au fost puse în funcţiune 18 echipamente de plasmafereză, oferite gratuit, împreună cu 6.000 de kituri de recoltare, cu ajutorul cărora se pot recolta 18.000 doze de plasmă convalescentă de la donatorii vindecaţi de Covid-19. Rugăm Ministerul Sănătăţii să realizeze o campanie de informare către populaţie cu privire la importanţa donării de plasmă convalescentă şi să indice localităţile unde centrele de transfuzie au echipamentele necesare pentru recoltarea de plasmă. De asemenea, Ministerul Sănătăţii a primit încă o sponsorizare prin care se oferă până la 50 de echipamente de plasmafereză ce pot fi utilizate gratuit pentru un an de zile. Sperăm să se stabilească cât mai repede centrele de transfuzie unde aceste echipamente pot fi instalate, pentru a fi posibilă donarea de plasmă în toată ţara”, se arată într-un comunicat al celor două asociații.

 

Documentul mai precizează că, în majoritatea ţărilor unde a fost deja autorizată administrarea de plasmă convalescentă, inclusiv 22 de state membre ale Uniunii Europene, se colectează şi depozitează această plasmă în bănci de plasmă convalescentă anti Covid-19. În aceste condiții, pacienții spun că este absolut necesar ca şi statul român să organizeze cât mai rapid o astfel de structură centrală de depozitare a plasmei colectate de la donatorii vindecaţi, după modelul altor ţări europene. „Având în vedere că donarea de plasmă este îngreunată de prevederi excesiv de birocratice din metodologia naţională privind recoltarea, testarea, procesarea, depozitarea, distribuţia şi administrarea de plasmă convalescentă, considerăm necesară modificarea legislaţiei aferente, astfel încât orice persoană vindecată, care este eligibilă pentru donare, pentru că prezintă anticorpi anti SARS-COV2 în concentraţie suficient de crescută, să poată dona plasmă. Recomandăm în acest sens punerea în acord cu Ghidul european privind recolectarea, testarea, procesarea, depozitarea, distribuţia şi administrarea de plasmă convalescentă, aşa cum a fost aprobat de specialiştii din statele membre UE încă din 2 aprilie 2020”, mai cer reprezentanții celor două asociații reprezentative ale pacienților cu afecțiuni autoimune.

 

La Buzău, în condițiile în care 55 de pacienți au fost declarați vindecați de COVID-19, până la acest moment a avut loc o singură procedură de plasmafereză. Directorul Centrului de Transfuzii face apel la pacienții vindecați să vină să doneze, pentru că gestul lor poate salva vieți. „Chiar dacă nu toți pacienții vindecați sunt eligibili, copiii și vârstnicii neputând dona, sunt destui pacienți vindecați care ar putea face un gest de solidaritate cu cei care se află în stare gravă, la Terapie Intensivă, și care astfel ar primi o șansă la viață. Ținem permanent legătura cu Spitalul Râmnicu Sărat, le-am transmis formulare prin care pacienții vindecați își pot da consimțământul de a dona plasmă convalescentă, am încercat să luăm legătura și inidividual cu unii dintre cei vindecați, dar majoritatea spun că nu mai vor să-și amintească prin ce au trecut, chiar dacă tratamentul cu plasmă poate fi vital pentru cei aflați în stare critică”, spune bilogul Adriana Crăciun, directorul centrului.

Aceasta a reamintit că este nevoie și de sânge în această perioadă și a transmis un apel către toți cei care sunt sănătoși și vor să doneze, să vină la Centrul de Transfuzii, asigurându-i că pentru ei nu există niciun risc, pentru că sun luate toate măsurile de precauție. „În plus, donarea de sânge este benefică nu numai pentru cei care au nevoie de transfuzii ci și pentru sănătatea donatorului, care astfel are o șansă în plus să-și mențină inima și ficatul sănătoase și își reduc riscul de infarct, de AVC, de cancer, de stres etc.”, a subliniat directorul Centrului de Transfuzii.

 

Nevoia de plasmă convalescentă, care s-a dovedit eficientă în tratarea pacienților infectați aflați în stare gravă, este cu atât mai mare cu cât OMS a anunțat, ieri, suspendarea, suspendarea testelor clinice cu hidroxiclorochină ca tratament pentru COVID-19, desfășurate în mai multe țări.

Directorul OMS, Tedros Ghebreyesus, a precizat într-o conferință de presă că suspendarea este „temporară”, iar decizia a fost luată după ce, vineri, The Lancet a publicat un studiu care arată că hidroxiclorochina – sau derivații săi – este ineficientă, chiar periculoasă în cazul pacienților cu COVID-19. Conform studiului publicat de prestigioasa revistă medicală, efectuat pe 96.000 de pacienţi, atât clorochina, cât şi hidroxiclorochina nu şi-au dovedit eficacitatea în cazul bolnavilor spitalizaţi, infectați cu noul coronavirus. Mai mult, potrivit noului studiu, această moleculă derivată din clorochină, este considerată responsabilă chiar de creşterea riscului de aritmie cardiacă şi de deces.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a inclus această substanţă activă pe lista sa cu tratamentele experimentale prioritare şi ea era testată în mai multe ţări, în cadrul proiectului „Discovery”.

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, declara luna trecută că România va produce peste 2 milioane de doze de Plaquenil -medicament pe bază de hidroxiclorochină. Ulterior, directorul Antibiotice Iaşi, Ioan Nani, a afirmat că fabrica pe care o conduce poate produce 3,5 milioane de comprimate de hidroxiclorochină, substanța activă fiind deja achiziționată din Elveția.

 

 


Adaugati un comentariu


 

*