Pacienții cu afecțiuni hepatice reclamă probleme legate de accesul la tratament și investigații medicale
La fel ca în cazul celorlalte categori ide pacienți, aceste probleme au fost generate de pandemia de Covid-19, care a impus restrângerea activității în spitale.
Mainela Debu
Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO) se alătură organizațiilor care trag un semnal de alarmă în privința accesului dificil la tratament și investigații medicale, din cauza faptului că activitatea în spitalele din țară întârzie să revină la normal. Marinela Debu, președintele asociației a precizat că aceste probleme au început să apară din luna martie, odată cu instituirea stării de urgență, iar pacienții au așteptat liniștiți ca lucrurile să revină la normal, convinși fiind că este vorba doar de o situație trecătoare. Răbdarea acestora a ajuns însă la limite, mai ales că unii dintre ei deja așteptau de aproape 7 luni semnarea unui nou contract cos-volum-rezultat care să le permită accesul la tratament. Acest lucru s-a întâmplat in luna februarie, iar la acel moment părea că lucrurile încep să se miște în direcția cea bună, noul contract permițând accesul la tratament fără interferon tuturor categoriilor de pacienți, indiferent de stadiul de fibroză și de vârstă. Din păcate însă, începând cu luna martie, programul a ajuns într-un mare impas, odată cu declanșarea pandemiei.
„Din păcate, am observat că în ultimul timp această aşteptare a început să producă nelinişti. Gândiţi-vă la pacienţii cu hepatită C care veneau după aproape şapte luni de aşteptare pentru un nou contract cost-volum-rezultat. Abia ce începuse uşor, timid să se deruleze un nou contract cu toate speranţele de rigoare, pentru că în sfârşit România a intrat pe un teren, să zicem, normal. În ultimul timp, pacienţii au început să fie de-a dreptul disperaţi, pentru că accesibilitatea spre spitale este încă destul de redusă chiar şi după 15 mai, chiar şi după 15 iunie. Sunt spitale în ţară unde pacientul ajunge cu o programare, cumva reuşeşte să ajungă, dar sunt spitale în ţară unde pacientul sună şi i se spune să revină altă dată, nu se știe când”, a declarat Marinela Debu.
În aceste condiții, a scăzut semnificativ și ritmul de depistare a pacienților cu hepatita C, pentru că se fac foarte puțin testări, iar problema accesului la tratament pentru pacienții neasigurați rămâne în continuare nerezolvată.
Marinela Debu a mai precizat că mulți pacienți care așteptaseră să aibă acces la tratament și care aveau dosarele pregătite au fost amânați pentru o perioadă nedeterminată. În aceste condiții APAH-RO face un apel către Ministerul Sănătății să transmită informații cât mai clare, cu referire la reluarea procesului de testare, diagnosticare și tratament. „Pacienții cu afecțiuni hepatice au nevoie urgentă să ajungă la medicul curant, aflat în spitale. Sunt încă multe situații în care, din cauza unei investigații ce nu poate fi efectuată decât în spital, pacientul nu își poate începe terapia antivirala”, a mai declarat președintele APAH-RO
Problemele semnalate de pacienți sunt confirmate și de Grupul de Gastroenterologie al Societății Naționale de Medicina Familiei. „Am parcurs alături de pacienții noștri o perioadă destul de dificilă din multe puncte de vedere. Ca o particularitate, în acest timp a fost necesară evaluarea pacienților din punctul de vedere al riscului de severitate a formei de Covid, în funcție de comorbiditățile existente deja. Toți pacienții au fost susținuți în a-și continua tratamentele cronice și în a solicita consultații la distanță pentru a evita automedicația. Acolo unde a fost posibil au fost monitorizați pacienții, iar în cazurile în care au fost indicate recoltări de analize, a fost recomandată și continuarea screeningului pentru hepatitele virale tip B și C. În funcție de necesitate, medicii de familie au luat legătura cu specialiștii pentru rezolvarea cazurilor, internarea sau temporizarea lor, sau îndrumarea către ambulatorii de specialitate. De asemenea, s-a păstrat contactul cu asociațiile de pacienți pentru a eficientiza corect abordarea cazurilor” se arată într-un comunicat al grupului.
La acest moment, aproximativ 17.600 de pacienți cu hepatita C sunt incluși în programul de tratament fără interferon, iar Adela Cojan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), spune că aproximativ 100 dintre ei sunt pacienți pediatrici, care au acces la terapie de anul acesta, odată cu semnarea noului contract cost-volum-rezultat.
Adela Cojan
În acest sens, în țară există 17 centre de tratament agreate, însă din luna martie, dar accesul pacienților către aceste centre a fost îngreunat din cauza pandemiei. Referindu-se la această problemă, președintele CNAS a declarat că „se poate extinde această consultaţie la distanţă inclusiv pentru partea de consultaţie de specialitate din ambulatoriu. Avem în vedere lucrul acesta. Hepatita cronică virală la noi în ţară reprezintă o problemă de sănătate cronică cu impact major în sănătatea publică, de aceea am fost foarte atenţi ca an de an să încercăm să mărim, să suplimentăm numărul de centre medicale care pot să diagnosticheze, să monitorizeze şi să trateze această boală care este deseori invalidantă, dar asupra căreia specialiştii în domeniu au identificat tratamente de ultimă generaţie cu beneficiu terapeutic extraordinar şi chiar cu vindecări”
În același timp, medicul gastroenterolog Speranța Iacob, de la Spitalul Clinic Fundeni, a precizat că „în contextual pandemiei, necesarul alocării resurselor materiale către alte domenii din sănătate conduce la apariția unui impact negativ asupra managementului pacientului cu boală cronică hepatică. Acesta continuă să necesite atenție medicală. Pe de altă parte, pacienții cu boli hepatice cronice reprezintă o categorie vulnerabilă, cu un risc mai mare de a contacta infecția cu noul coonavirus și de a suporta consecințele complicațiilor acesteia. Cel mai mare risc de infecție și o evoluție severă a Covid19 sau un risc crescut de decompensare și insuficiență hepatică cronică acutizată îl au pacienții cu ciroza hepatică decompensată, hepatocarcinom, boli autoimune în tratament imunosupresor și pacienții transplantați hepatic. Pacienții obezi cu hepatita cronica B sau C ar putea avea un risc mai mare de evoluție severă în cazul asocierii cu hipertensiune arterială și diabet zaharat. Anomaliile testelor funcționale hepatice sunt frecvente în Covid-19, deși injuria hepatică severă clinic semnificativă este rară”.
