Pacientul cu risc de diabet, principalul subiect al conferinței „Interdisciplinaritate și cercetare în diabetul zaharat”

La fiecare 6 secunde, un pacient cu diabet își pierde viața, din cauza complicațiilor. În România, la sfârșitul lunii iunie a acestui an erau în tratament peste 1,1 milioane de diabetici, dar medicii cred că cel puțin tot atâtea persoane cu diabet nu știu că suferă de această boală. 

 

Specialiști din 12 domenii medicale (diabet, cardiologie, endocrinologie, medicină internă, dermatologie, neurologie, nefrologie, oftalmologie, medicină de familie, genetică, chirurgie vasculară și nutriție) participă, timp de trei zile (27-29 septembrie), la Târgu Mureș, la Conferința Națională „Interdisciplinaritate și cercetare în diabetul zaharat”, organizată de Academia de Științe Medicale din România, în colaborare cu Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) „George Emil Palade”. La conferinţă participă specialiști în diabet, cardiologie, endocrinologie, medicină internă, dermatologie, neurologie, nefrologie, oftalmologie, medicină de familie, genetică, chirurgie vasculară şi nutriţie.

„Aceste conferinţe asigură progresul în medicină, iar UMFST «George Emil Palade» din Târgu Mureş promovează inovația, interdisciplinaritatea, dezvoltarea. Această conferinţă este una interdisciplară și se adresează nu numai diabetologilor, ci şi endocrinologilor, interniştilor, cardiologilor, neurologilor, dermatologilor şi altor specialități, abordând pacientul diabetic în ceea ce priveşte riscuri, prevenţie, diagnostic, metode noi de tratament, implicaţii ale geneticii, implicaţii şi concepte noi, tehnologii noi în aceste în această patologie, respectiv în bolile de metabolism”, a precizat prorectorul UMFST Târgu Mureş, dr. Oana Mărginean.

 

Diabetul implică 25 de specialități medicale

 

În deschiderea conferinței, academicianul Constantin Ionescu-Târgovişte, președintele Comitetului științific al evenimentului, a atras atenția, într-o intervenție live, că diabetologia este cea mai ramificată specialitate din medicină și implică 24-25 de specialităţi, subliniind astfel importanţa interdisciplinarităţii în diabet.

„Medicina a progresat și s-a diversificat, în paralel cu dezvoltarea socio-economică a societăţii, care a cerut din ce în ce mai mult fiecărui domeniu medical. Poate că cea mai ramificată dintre toate bolile a fost diabetologia, pentru că diabetul este o boală a metabolismului energetic al organismului şi care dă numeroase complicaţii. Sunt 24-25 de specialităţi care reprezintă consecinţa complicaţiilor cronice legate de creşterea a presiunii arteriale, creşterea glucozei în sânge, creşterea ureei urinare şi sanguine. Atunci când vine un pacient și spune că nu mai vede bine, îl trimitem la laborator şi observăm că în sângele sau urina lui se găsesc crescute uneori glucoza, alteori ureea, creatinina sau alte substanţe chimice, care sugerează o altă afectare, creşterea colesterolului. Aceste rezultate nu se întâlnesc numai la pacienţii cu cardiopatie, se pot întâlni şi la pacienţii diabetici, la pacienţii care au un traumatism…”, a afirmat academicianul Constantin Ionescu-Târgovişte.

 

Statistici alarmante

 

Prof. dr. Maria Moţa, investigatorul principal al studiului PREDATORR (Studiul Naţional privind Prevalenţa Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii, Dislipidemiei, Uricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi), unicul de acest fel efectuat vreodată în România, a declarat că, în urmă cu 10 ani, aproape 30% din populaţia României avea disglicemie, dar a subliniat că „situaţia prezentată la nivel global este mult mai mică în cifre faţă de în realitate”. „Când am demarat studiul PREDATORR ştiam că, în România, între 4% şi 5% din populaţia adultă între 20 şi 79 de ani are diabet zaharat. Studiul PREDATORR, care a fost derulat după toate reglementările unui studiu epidemiologic, ne-a arătat că 11,6%, deci aproape de trei ori mai mulţi decât se estima, aveau diabet. Iar 18,5% aveau prediabet. Deci, aproape 30% din populaţia României, acum 10 ani, avea disglicemie, o perturbare a echilibrului glucidic și aproape 65% din populaţie avea suprapondere şi obezitate, ceea ce e un procent foarte, foarte mare”, a declarat dr. Maria Moţa, membră a Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului – EASD. Potrivit specialistului, nimeni din România nu a mai elaborat până atunci şi nici ulterior vreun astfel de studiu în România, din cauza dificultăţii şi eforturilor pe care le presupune o astfel de cercetare.

 

Epidemie de diabet

 

Prof. dr. Maria Moţa a mai spus că diabetul afectează peste 10,5% din populația lumii și constituie un subiect cu mare impact social, din cauza incidenței crescute. În contextul în care la fiecare 6 secunde, undeva, în lume, un pacient moare din cauza complicațiilor diabetului, specialistul diabetolog consideră că ritmul de creştere a diabetului zaharat poate fi încetinit doar atunci când va putea fi stăpânită obezitatea.

„S-a agreat internaţional să se folosească termenul de «epidemie de diabet» şi aş mai completa că epidemia încă nu s-a încheiat, cu toate măsurile noastre, mai mult teoretice, pentru că în practică e foarte greu să faci prevenţie. Dar, conştientizând populaţia, convingerea mea tot mai mare este că vom încetini ritmul de creştere a diabetului zaharat, în momentul în care vom stăpâni obezitatea. În 2016, au fost ultimele date statistice stabile publicate legat de epidemia de suprapondere şi obezitate. Şi atunci se discuta că avem un 1.900.000.000 de persoane în lume cu surplus ponderal, iar dintre acestea 600 de milioane având obezitate”, a declarat fostul președinte al Asociației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.

Diabetul zaharat netratat prezintă un risc crescut pentru complicații precum retinopatia diabetică (afectarea ochilor), insuficiență renală (afectarea rinichilor), boli cardiovasculare, afecțiuni ale nervilor periferici (piciorul diabetic) şi accidente vasculare cerebrale (AVC).

 

Obezitatea, principalul factor de risc

 

Excesul de kilograme este un factor de risc principal în declanşarea diabetului zaharat. Dacă în urma analizelor reiese că pacientul este supraponderal sau obez, se efectuează testul de glicemie pentru depistarea diabetului zaharat sau a prediabetului (conform ghidului Asociaţiei Americane de Diabet din 2019 – „Standards of Medical Care în Diabetes”).

Dr. Moța a arătat că, potrivit ultimelor date ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), până în 2030, se previzionează că vor exista peste 2 miliarde de persoane cu surplus ponderal, iar în jur de 1 miliard dintre acestea vor avea obezitate. „E foarte mult. Aceste date ne arată riscul foarte mare de diabet zaharat de tip doi, de steatoză hepatică, cu toate complicaţiile de boli cardiovasculare şi bolile renale. Pot să fie agravate de obezitate bolile endocrine, ovarul polichistic, hipotiroidismul, bolile osteoarticulare şi o grămadă întreagă de afecţiuni. Şi atunci zic, deşi obezitatea este ostentativ vizibilă, nu înţelegem, eu, personal, nu înţeleg cum încă se discută dacă este o boală cu statutul ei. Recunoaştem toate complicaţiile obezităţii, sunt o serie de boli care vin ca şi complicaţii ale obezităţii, iar obezitatea este cauză primară şi nu încercăm şi nu luăm măsuri foarte drastice pentru a o preveni”, a atras atenția dr. Moța.

Potrivit OMS, în prezent, 537 de milioane de adulți cu vârsta între 20 și 79 de ani au diabet (10,5%), dar se estimează că 1 din 2 persoane cu diabet nu știe că suferă de această boală. Se previzionează că numărul persoanelor cu diabet zaharat va crește la 643 milioane (11,3%) până în 2030 și la 783 milioane (12,2%) până în 2045.

 

Planul Național de Diabet, instument cheie în prevenția și gestionarea bolii  

 

Creșterea alarmantă a numărului de persoane diagnosticate cu diabet a impus modificarea legislaţiei privind prevenţia şi depistarea precoce a diabetului zaharat, astfel că, la fârșitul lunii august, Ministerul Sănătății (MS) a modificat, printr-o Ordonanță, Legea nr. 249/2020, privind prevenţia şi depistarea precoce a diabetului și crearea unui „Plan național de prevenție a diabetului zaharat”, care va fi elaborat de o comisie interministerială, cu scopul de a ajuta la integrarea tuturor serviciilor medicale și conexe acordate pacienților în scopul prevenirii și depistării precoce a diabetului zaharat și la îmbunătăţirea și creșterea predictibilității procesului decizional, precum și la creşterea eficacităţii, eficienţei şi transparenţei fondurilor publice alocate prevenirii și depistării preoce a diabetului zaharat.

Un astfel de instrument va consolida și responsabilitățile instituţionale în derularea și finanțarea intervențiilor de sănătate destinate prevenirii și depistării precoce a diabetului zaharat și va asigura o abordare unitară în monitorizarea rezultatelor obținute în domeniul prevenției, pe pe baza unor indicatori specifici.

Actul normativ clarifică și măsurile de prevenire și depistare precoce a diabetului zaharat, definite drept ansamblul intervențiilor asupra factorilor cu efect nefavorabil sănătății efectuate în scopul reducerii riscurilor de apariție a afecțiunii, dizabilitate sau deces determinate de această boală.

Planul va include și măsuri prin care populația este determinată să adopte şi să mențină un stil de viaţă sănătos şi responsabil, de asigurare a accesului persoanelor la servicii medicale acordate în scopul depistării precoce a diabetului zaharat, precum și pentru asigurarea cadrului normativ şi instituţional astfel încât orice persoană diagnosticată cu o formă de diabet zaharat să beneficieze de servicii medicale, servicii conexe actului medical, educație terapeutică, tratament farmacologic, dispozitive medicale. Finanțarea va fi asigurată de la bugetul de stat, din bugetul FUNASS, bugetele locale, din donaţii, sponsorizări, precum şi din alte surse legal constituite.

 

Înființarea Registrului Național de Diabet

 

Comisia Naţională de Diabet a Ministerului Sănătăţii a anunțat, la jumătatea lunii septembrie, că în baza OG 39/2023, va fi realizat Registrul Naţional de Diabet Zaharat şi Prediabet, în proprietatea Ministerului Sănătății și administrat de Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), în vederea realizării de rapoarte, analize și evaluări statistice. Registrul va funcționa ca o platformă electronică dezvoltată în scopul de a realiza înregistrarea datelor personale și medicale ale pacienţilor cu prediabet și diabet zaharat într-o bază de date unică la nivel național, în interconexiune cu dosarul electronic de sănătate al pacientului (DES) din cadrul Platformei informatice din asigurările de sănătate (PIAS). Unitățile sanitare care au în evidență pacienți cu diabet vor înregistra datele personale și medicale ale pacienţilor cu prediabet și diabet zaharat în cadrul Registrului, fără a fi necesar consimţământul pacientului.

„Noua lege a prevenţiei diabetului zaharat, precum şi Registrul Naţional de Diabet şi Prediabet – un obiectiv extrem de aşteptat de medicii diabetologi de foarte mult timp – devin astfel instrumente importante care vin să completeze şi să întărească politicile de sănătate publică existente în diabet. Probabil suntem printre puţinele ţări din lume care au asemenea direcţii de acţiune şi implementare a măsurilor privind abordarea pacientului cu diabet zaharat, atât adult cât şi copil”, a precizat conf. univ. dr. Anca Pantea Stoian, președintele Comisiei Naţionale de Diabet, care a menționat că în curând vor fi elaborate normele aferente legii, precum şi va fi creat designul Registrului Naţional de Diabet şi Prediabet.

 

Stimulente pentru depistarea precoce a diabetului

 

Pentru a încuraja depistarea diabetului zaharat în fază incipientă, medicii de familie au fost direct implicați în prevenţia diabetului, iar prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) li se acordă stimulente financiare pentru depistarea precoce a acestei afecţiuni.

Începând cu data de 1 iulie, odată cu implementarea noilor Norme ale Contractului-cadru, medicina de familie din România „este direct implicată în prevenţia diabetului prin acele stimulente financiare pe care le acordăm medicului de familie pentru depistarea precoce a diabetului zaharat cu ajutorul unor analize de laborator pe care CNAS le oferă gratuit întregii populaţii pentru a putea fi depistată această maladie, o dată pe an”, se arată într-un comunicat remis de CNAS.

Pe de altă parte, prevenția este încurajată prin plata şi stimularea financiară a medicilor de familie pentru a consilia pacientul în legătură cu stilul de viaţă, cu comportamentul alimentar, cu nivele de activitate fizică ori consumul de alcool sau nivele de stres ori minime sfaturi nutriţionale.

Statisticile CNAS arată că, la nivelul lunii iunie 2023, în Programul Naţional de Diabet, partea curativă, erau incluși 1.000.100 de pacienţi.

 

 

Pacientul cu risc de diabet, educația în prevenția diabetului zaharat, rolul tehnologiilor în tratamentul și monitorizarea diabetului, dar și prevenția bolii sunt teme abordate în cadrul evenimentului care aduce în atenția participanților informații despre descoperirile din ultimii ani în domeniul diabetologiei, o patologie extrem de complexă prin complicațiile pe care le dezvoltă și a cărei prevalență este în continuă creștere.

În România, se estimează că sunt peste 2 milioane de persoane cu diabet, iar 3 din 10 români au prediabet.

Reprezentantul Academiei de Ştiinţe Medicale, Grigore Iuga, manager de proiect, a arătat că această a doua ediţie a Conferinţei Naţionale „Interdisciplinaritate şi Cercetare în Diabetul Zaharat” de la Târgu Mureş va aborda mai multe secţiuni, precum Cardio-Diabet, Neuro-Diabet Oftalmo-Diabet, Piciorul Diabetic, Genetica şi Cercetarea în Diabet, Nefro-Diabet, Tehnologii în Diabet; Nutriţia şi Obezitatea în Diabet etc.

La ediția din acest an se vor acorda „Premiile acad. Ioan Pavel”, tinerilor cercetători cu preocupări în domeniul diabetului, nutriției și bolilor metabolice.

 

La deschiderea Conferinţei Naţionale „Interdisciplinaritate şi Cercetare în Diabetul Zaharat” au mai participat prof. dr. Ovidiu Cotoi, decanul Facultăţii de Medicină a UMFST Târgu Mureş și prof. dr. Mariana Tilincă, de la catedra de Medicină Internă a UMFST Târgu Mureş.

Lectorii conferinței sunt: prof. dr. Cornelia Bala, prof. dr. Rodica Bălașa, prof. dr. Florian Baltă, prof. dr. Claudia Bănescu, prof. dr. Simona Bățagă, prof. dr. Theodora Benedek, prof. dr. Anca Georgescu, prof. dr. Gabriela Jimborean, prof. dr. Daniel Lighezan, prof. dr. Silviu Horea Morariu, prof. dr. Ionela Pașcanu, prof. dr. Dana Pop, prof. dr. Vasile Sârbu, prof. dr. Adalbert Schiller, prof. dr. Anca Sin, prof. dr. Monica Tarcea, prof. dr. Ioan Țilea, prof. dr. Mariana Tilinca, conf. dr. Daniel C. Brănișteanu, conf. dr. Carmen Căldăraru, conf. dr. Călin Chibelean, conf. dr. Dorin Dorobanțu, conf. dr. Silvia Iancu, conf. dr. Sorin Ioacără, conf. dr. Ana Valea, conf. dr. Andreea Varga, conf. dr. Andrei Vereșiu, șef lucr. dr. Mirela Gliga, șef lucr. dr. Monika Szabo, șef lucr. dr. Imola Torok, șef lucr. dr. Melania Macarie, dr. Oana Detesan, dr. Georgiana Bernea, dr. Nicoleta Dragana, dr. Ioan Hosu, dr. Zsuzsanna Jeremias, dr. Melinda Kolcsar, dr. Patricia Mălăncrăvean, dr. Cosmin Lilea, dr. Madaras Zoltan.