Participare record la cea mai importantă manifestare științifică a endocrinologiei românești

Zilele acestea are loc cea de-a 29-a ediție a Congresului Național al Societății Române de Endocrinologie, la care s-au înscris peste 3.500 de medici specialiști.

 

Ieri a debutat ediția cu numărul 29 a Congresului Național al Societății Române de Endocrinologie, eveniment care se desfășoară online, până pe 26 iunie, beneficiind de un număr record de participanți care s-au înscris pentru a urmări lucrările. Peste 3.500 de medici endocrinologi participă la sesiuni de întâlniri cu experții, dezbateri, comunicări orale și plenare și la simpozioane comune cu specialități conexe. Pe parcursul celor patru zile, unii dintre cei mai cunoscuți specialiști internaționali și români vor aborda, pe parcursul a peste 25 de sesiuni științifice, noutăți clinice în managementul afecțiunilor endocrine și studii științifice în domeniu, după cum au anunțat organizatorii – Societatea Română de Endocrinologie.

 

În deschiderea evenimentului, dr. Cătălina Poiană, președintele Societății Române de Endocrinologie a declarat că „vorbim despre un eveniment online, dar care are și o componentă hibridă. Vorbim și de o manifestare cu un program științific care sunt convinsă că va aduce plus valoare educației medicale continue. Pentru a aduce în atenție cele mai importante informații relevante în domeniu, pe lângă lectorii români, la acest eveniment am invitat și participă unele dintre cele mai importante voci științifice de la nivel internațional. Prin acest eveniment, endocrinologia românească construiește noi punți de colaborare cu reprezentanți ai societăților de la nivel european și nu numai, deoarece vedem astăzi că Medicina înseamnă și un transfer important de informații bazate pe dovezi științifice, astfel încât beneficiul să fie o îngrijire cât mai bună oferită pacientului”.

 

Prezentă la eveniment, ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă a vorbit despre trei reforme majore care vor fi operate în sistemul public de Sănătate, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„În PNRR avem trei reforme, două capitole mari de investiții și unul de digitalizare. Partea de digitalizare a fost gândită cu scopul de a debirocratiza și de a eficientiza munca medicilor practicieni. Acesta este scopul primordial, iar un alt scop este de culegere eficientă a datelor și de a lua decizii fundamentate științific și pe date reale și foarte bine structurate și organizate. Există apoi în PNRR partea de investiții în infrastructura spitalicească, dar și în infrastructura prespitalicească. Sunt și trei capitole mari de reformă. Una care ține de eficientizarea cheltuirii banului public în Sănătate, și vorbim de noi reglementări în contractul-cadru, fundamentate și cu impact pozitiv pe viitor, cu scopul de a favoriza asistența medicală prespitalicească, dar și de a pilota și de a dezvolta plăți bazate pe rezultat și de a premia acele centre de excelență care obțin rezultate medicale deosebite. De asemenea, există o reformă care privește managementul în sănătate și resursa umană în sănătate. O altă reformă privește investițiile în sănătate. Acestea sunt planurile structurate în PNRR. Avem la nivelul Ministerului Sănătății și planuri legate de programul de prevenție, pe care sperăm să le pune în practică”, a declarat aceasta.

 

La rândul său, președintele Colegiului Medicilor din România, dr. Daniel Coriu, a atras atenția asupra lipsei resursei umane la nivelul sistemului de Sănătate, referindu-se aici și la numărul redus de medici endocrinologi și la distribuția neuniformă a acestora în țară.

„Endocrinologia este un domeniu cu dinamism deosebit, cu o evoluție rapidă și cu progrese uriașe. Totul a plecat de la cunoaștere, de la o mai bună cunoaștere a mecanismelor fiziopatologice de boală. Aceasta a permis dezvoltarea și implementarea în practica curentă a unor instrumente moderne de diagnostic, dar și a unor terapii moderne, terapiile țintite. În România, avem în jur de 730 de medici endocrinologi, majoritatea fiind concentrați în București și câteva județe: Dolj, Cluj, Timiș, Mureș, Sibiu și Iași. O distribuție neomogenă, neuniformă. Avem destul de multe județe cu un singur medic endocrinolog. Aceasta cred că este una dintre marile probleme ale sistemului nostru medical: lipsa resursei umane și, mai ales, lipsa unei rețele naționale de medici specialiști. Un sistem medical modern trebuie să se bazeze pe o rețea de astfel de medici specialiști. Medicul trebuie să fie aproape de pacientul său, aproape de oameni. O societate modernă are nevoie de medici foarte bine pregătiți, de medici de foarte bine informați și de medici dedicați specialităților, medici specializați în absolut toate domeniile patologiei umane. Succesul în actul medical depinde în bună măsură de infrastructura medicală, dar nu numai. Cel mai important lucru este resursa umană, mai ales o resursă umană de calitate”, a precizat președintele Colegiului Medicilor.

 

În completare, consilierul prezidențial pe probleme de sănătate, dr. Diana Păun, a adăugat că se estimează că peste 75% din populația globului va avea nevoie de un endocrinolog, iar în aceste condiții, este evidentă nevoie de medici specialiști.

„Sistemul endocrin joacă un rol hotărâtor în capacitatea noastră de a ne adapta la stres, la vremuri grele, cum a fost și perioada recent trecută a pandemiei. Complexitatea sistemului endocrin demonstrează că este nevoie de o abordare multidisciplinară a endocrinologiei în practica clinică și necesită și dezvoltarea unor politici de sănătate integrative, care sunt mult așteptate. Prin urmare, trebuie să sprijinim transferul rezultatelor cercetării în practica clinică, tocmai pentru ca pacienții să beneficieze de cele mai noi descoperiri ale științei, care nu sunt importante doar pentru diagnosticul și tratamentul bolilor endocrine, ci și pentru implicațiile pe care le au în descoperirea, monitorizarea și abordarea inclusiv a patologiei ne-endocrine, cu care sistemul endocrin interferă atât de mult. Abordarea trebuie să fie una transversală, dacă vrem să atingem obiectivele stabilite în gestionarea unor boli, cum este și Covid19, dar și cancerul, bolile rare, obezitatea ori diabetul. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că acești specialiști au competențele și abilitățile necesare pentru a utiliza la maximum inclusiv soluțiile digitale, atât de importante și necesare. În plus, implicarea specialiștilor români în rețelele de referință europene este extrem de importantă pentru că permite ancorarea rapidă la schimbul de informații atât de necesar, pentru a avea acces la ultimele opțiuni diagnostice și terapeutice”, a declarat consilierul prezidențial, care este și unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați medici endocrinologi români.

 

Prof. dr. Viorel Jinga, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, a subliniat că endocrinologia românească „și-a păstrat statutul de actor principal pe scena internațională științifică”, iar privind peste programul științific al congresului a remarcat că „prima parte a evenimentului ați dăruit-o pacienților pediatrici, ce se încadrează perfect în titulatura aleasă: Colaborare prin știință. Prezent și Viitor. Va trebui întotdeauna să îmbinăm armonios cele două coordonate, trecut și prezent, printr-un volum cât mai vast de cunoștințe, pentru ca viitorul să poată atinge, mai ales în medicină, coordonata excelenței”, în timp ce în titulatura manifestării științifice „se ascunde secretul longevității unui eveniment științific de marcă și totodată al dorinței permanente îndreptate spre educația medicală continuă, de calitate, performanță, dăriuire, devotament și profesionalism”, a spus Rectorul UMF Carol Davila.

Profesorul Jinga a subliniat calitatea învățământului medical românesc, argumentând acest fapt prin pozițiile onorabile pe care le ocupă universitățile de medicină în general și UMF București în mod particuar în topurile academice internaționale, dând astfel asigurări că atât Ministerul Sănătății cât mai ales pacienții se pot baza pe absolvenții de medicină din România.

 

Profesorul Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei de Sănătate a Senatului, crede însă că pentru a fi bine atât pentru pacienți cât și pentru unitățile medicale este necesar să se modifice legislația. A sugerat ca, în acest sens, fiecare organizație profesională să vină către Ministerul Sănătății și către Parlament cu propuneri concrete, iar ulterior, toți factorii implicați să se așeze la aceeași masă, pentru a face o legislație care să nu se mai schimbe odată cu fiecare ministru, pentru că „sănătatea nu are culoare politică” și nimeni nu le știe pe toate. „Ce trebuie făcut, după părerea mea, este să fie puse pe coloane, care sunt problemele, care sunt specialitățile, care sunt prioritățile în fiecare specialitate și ce putem face imediat, în perspectivă și pe termen lung. Și aici, cred că toată lumea s-ar pune de acord, la aceeași masă, și ar lăsa un program DE FĂCUT, fără să se mai umble la el, pentru că de fiecare dată când s-a schimbat conducerea Ministerului Sănătății s-a venit cu alte idei, ce-a fost înainte  a fost dat deoparte și șters cu buretele, ca și când nimeni n-ar fi fost pe acolo, și, din păcate, rezultatele sunt slabe”, a subliniat Streinu-Cercel, menționând că nu trebuie ignorat nici faptul că „progresele din Sănătate sunt enorme, chiar dacă nu suntem toți mulțumiți”.

În ceea ce privește educația medicală, președintele Comisiei de Sănătate a Senatului consideră că România are o școală medicală valoroasă, dar studenții și rezidentii trebuie „să fie învățați cum să vorbească cu pacientul și aparținătorul” pentru că, în opinia sa, „aici trebuie să lucrăm”, a concluzionat Streinu-Cercel.