Perchezitii in zona Ramnicului, intr-un dosar de evaziune si comercializare de medicamente falsificate

Politistii au deschins in aceasta dimineata la trei adrese din Ramnicu Sarat si intr-o comuna limitrofa, pe urmele unei retele care ar fi realizat un prejudiciu de 3 milioane de euro, comercializand medicamente „la negru, printre acestea numarandu-se si medicamente falsificate.

 

UPDATE: 19.45: Reprezentantii farmaciei Elena au negat implicarea in comertul cu medicamente falsificate. Recunoscand ca s-au facut perchezitii la singurul punct de lucru al companiei, din Bucuresti, administratorul Reli Dumitrascu a declarat pentru Mediafax ca „Nu suntem lant de farmacii si nu ne consideram vizati de aceasta ancheta. Noi lucram numai cu depozitele mari si nu am avut niciodata medicamente pentru boli grave, foarte scumpe, deoarece nu aveam si nu avem cerere pentru ele”. Aceasta a recunoscut insa ca la perchezitie, anchetatorii i-au prezentat o lista de firme vizate in acest dosar, din care a identificat una cu care a avut relatii comerciale cu doi-trei ani in urma, dar nu pentru medicamentele respective. 

 

UPDATE 13.20: In urma cu putin timp, Marius Savu, presedintele Agentiei Nationale a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale si-a exprimat convingerea ca pacientii romani nu au primit astfel de medicamente. El a anuntat ca in ultimul trimestru al anului trecut, organizatiile similare din Germania si Danemarca au informat ANM ca in tarile respective au ajuns medicamente contrafacute provenind din Romania. „In acel moment, am declansat o ancheta, dar totodata am sesizat autoritatile in legatura cu acest fapt. Nu avem nicio suspiciune ca in lantul romanesc s-au eliberat medicamente false si nici ca pacientii romani ar fi intrat in posesia unor astfel de medicamente. Agentiei Nationale a Medicamentului nu i s-a cerut verificarea unor astfel de produse”, a declarat Savu.

 

In aceasta dimineata, zeci de politisti de la Directia de Investigare a Criminalitatii Economice din cadrul Inspectroratului General al Politiei au descins la Buzau, efectuand patru perchezitii in zona Ramnicu Sarat, intr-un dosar complex, vizand o retea care se ocupa cu evaziunea fiscala si spalarea de bani din comertul cu medicamente.

Pe langa descinderile din judet, politistii au mai efectuat alte 60 de actiuni similare in Bucuresti si judetele Ilfov, Iasi, Ialomita, Arges si Olt, acolo unde anchetatorii au informatii ca ar fi actionat membrii retelei. In colimator sunt luate 20 de depozite de medicamente si farmacii care s-ar fi sustras de la plata taxelor si impozitelor catre buget, comercializand medicamente „la negru” si creand astfel un prejudiciu care se ridica la aproximativ 3 milioane de euro. Conform unui comunicat remis in aceasta dimineata de IGPR, faptele s-au petrecut in perioada 2013-2014, cand reprezentantii celor 20 de societati vizate au creat circuite fictive pentru introducerea in lantul legal a unor medicamente cu valoare mare de piata, utilizate in tratamentele unor boli grave precum cancer, hepatita, diabet, procurate la negru de pe piata interna sau comunitara.

 

In goana dupa profit, cei vizati nu s-au limitat doar la a „fenta” bugetul de stat, ci au introdus, atat pe piata din Romania cat si pe piata comunitara, medicamente falsificate, punand astfel in pericol viata pacientilor.

Prin intermediul societatilor implicate, ar fi fost transferate sume importante de bani, aproximativ 5 milioane de euro, catre persoanele vizate din circuitul infractional, banii astfel obtinuti fiind reintrodusi in circuitul ilicit prin transferuri bancare si contracte de imprumut fictive. Reteaua se afla in atentia politistilor de mai multa vreme, in documentarea activitatii infractionale implicandu-se si Serviciul Roman de Informatii, astfel ca s-au putut strange probele necesare pentru obtinerea mandatelor de perchezitie. La finalul perchezitiilor, 10 persoane considerate principalii suspecti vor fi aduse la audieri

 

Cum spuneam, „caracatita” avea ramificatii si in judetul Buzau,  actionand in zona Ramnicu Sarat. Trei dintre perchezitiile din aceasta dimineata au avut loc in oras, iar a patra intr-o comuna limitrofa, la sediul unei societati comerciale. In acest din urma caz, politistii ajunsi la adresa indicata au constatat ce era vorba despre o adresa fictiva, iar societatea vizata era, cel mai probabil, o firma fantoma care facea parte din circuitul evazionist. Despre celelalte trei perchezitii din Ramnicu Sarat, anchetatorii nu au oferit mai multe detalii, cercetarile fiind inca in plina desfasurare. Se pare ca a fost vorba despre perchezitii la adresele unor suspecti si nu la sediile unor farmacii sau depozite. Avand in vedere faptul ca nu este vorba doar de infractiuni de natura economica ce au prejudiciat bugetul, ci in ecuatie intra si medicamente falsificate puse in circulatie de membrii retelei, fapt ce pune in pericol sanatatea pacientilor, ar fi de asteptat ca anchetatorii sa ofere mai multe detalii, cel putin in aceasta privinta.

 

Aceasta este si parerea lui Razvan Prisanda, presedintele Colegiului Farmacistilor din Buzau,  care a declarat ca denumirile medicamentelor falsificate care au ajuns pe piata ar trebui facute publice cat mai curand posibil, pentru a putea fi identificate toate loturile respective si pacientii care este posibil sa fi ajuns in posesia unor astfel de medicamente.  „Este extrem de neplacut si de regretabil ca se intampla asemenea lucruri si ca cineva este in stare sa atenteze la sanatatea celor pe care ar trebui sa ii ajute, doar pentru a-si rotunji in mod ilicit profiturile. Pacientii vin la farmacie asteptand ajutor din partea noastra si este inadmisibil ca, in schimb, sa li se ofere produse care le-ar putea agrava starea de sanatate. Este reprobabil si faptul ca respectivele firme au recurs la aceste subterfugii pentru a nu-si mai plati taxele si impozitele, dar faptul ca, in goana dupa profit, au pus in vanzare si medicamente falsificate, este inadmisibil. Sper ca autoritatile sa faca publice cat mai curand numele acestor societati si ale farmaciilor implicate, pentru ca nu trebuie sa planeze suspiciuni asupra tuturor. Si denumirile medicamentelor falsificate trebuie facute publice, pentru a putea fi identificate aceste produse si scoase din circulatie, dar si pentru ca pacientii sa fie pusi in garda”, a declarat Razvan Prisanda. Pana atunci, acesta i-a sfatuit pe clientii farmaciilor sa fie atenti in momentul cand achizitioneaza medicamente si sa verifice amanuntit ambalajul si termenul de valabilitate.

 

De altfel, ancheta se pare ca a fost demarata chiar in urma sesizarilor venite din partea unor pacienti bolnavi de cancer, care au reclamat la CNAS faptul ca au achizitionat citostatice contrafacute de la un lant de farmacii la care apelau in mod frecvant deoarece vindeau respectivele produse mai ieftin.

Presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Vasile Ciurchea, spune ca institutia pe  care o reprezinta neavand atributiuni privind evaziunea fisccala si identificarea medicamentelor falsificate, a sesizat autoritatile competente.

Pe parcursdul cercetarilor s-a stabilit ca in spatele intregii afaceri era o retea care se ocupa cu importul de medicamente din Turcia, pe care apoi fie le exporta in tarile comunitare, fie le distribuia pe piata romaneasca prin intermediul lantului de farmacii Elena. Printre medicamentele respective s-au aflat si medicamente contrafacute, insa pana la acest moment nu s-a stabilit cu exactitate numarul de astfel de produse ajunse pe piata.

 

Se pare ca medicamentele falsificate care au ajuns la bolnavii de cancer nu erau periculoase pentru organism, dar nu contineau nici substanta activa care trebuia sa ii ajute pe acestia sa lupte cu boala. In acest fel oamenii luau medicamentul care nu avea niciun efect si astfel se creau conditii ca boala sa avanseze, fara ca cei in cauza sa banuiasca acest lucru.

Intrigat de acest fenomen, care desi a mai fost in atentia autoritatilor nu s-au luiat masuri ca sa fie impiedicat, Cezar Irimia, presedintele Federatiei Asociatiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) a precizat ca prin comercializarea unor medicamente falsificate s-a produs o crima impotriva bolnavilor si, in acest context, FABC va actiona in instanta Agentia Nationala a Medicamentului si pe toti cei care se fac responsabili, care ar fi trebuit sa vegheze ca acest lucru sa nu se intample.