Peste 4.000 de români așteaptă un transplant, dar sunt prea puțini donatori de organe
Este semnalul de alarmă tras la Conferința anuală a Asociația Transplantaților din România, unde s-a subliniat că în lipsa organului salvator de care au nevoie, starea de sănătate a pacienților aflați pe listele de așteptare se deteriorează sau chiar se ajunge la deces.
România are medici capabili să efectueze intervențiile de prelevare și transplant, dar nu avem suficiente organe disponibile pentru transplant, pentru că există prea puțini donatori, mulți români fiind reticenți în a accepta donarea organelor unei ființe dragi, pentru a salva alte vieți.
„Avem foarte mulți colegi înscriși pe listele de așteptare – peste 4.000. Iar starea lor de sănătate este destul de deteriorată. Orice întârziere duce la imposibilitatea efectuării unui transplant. Este nevoie de mai mulți donatori de organe și este nevoie de educație pentru ca populația să înțeleagă ce este această procedură medicală și care sunt beneficiile ei”, a sfirmat Gheorghe Tache, președintele Asociației Transplantaților din România (ATR), la conferința anuală a asociației, care a avut loc vineri, în București și la care au fost prezenți pacienți transplantați sau care au nevoie de transplant, reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Agenției Naționale de Transplant (ANT), Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Agenției Naționale a Medicamentului (ANMDMR), Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), Autorității Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
Participanții la conferința anuală a Asociației Tranplantaților din România – „Transplantul. Pacientul pre și post transplant și viața cotidiană a acestuia”- , au subliniat că, pe lângă infrastructura necesară, pentru ca activitatea de transplant să înregistreze creșteri la noi în țară, este nevoie și o serie de acte normative prin care să se îmbunătățească activitatea acestui domeniu. „Știm cât de important este transplantul pentru viață, știm că o viață care se pierde și este identificată ca potențial donator poate să aducă viață pentru alți oameni care au nevoie de transplant și care pentru a supraviețui necesită tratamente costisitoare. În condițiile în care un transplant poate oferi o viață aproape normală, este nevoie să existe acea solidaritate socială care să ne ajute să înțelegem de ce transplantul salvează vieți și de ce este nevoie să fim ediucați în această direcție. Ministerul Sănătății vine în întâmpinarea problemelor existente și punem pe masă partea de legislație. Lucrăm deja la noua lege a transplantului și avem în lucru noul Registru național de transplant, care va asigura trasabilitatea organelor. Trebuie să lucrăm, însă, împreună cu toate părțile interesate (ANT, asociații de pacienți, medici, spitale, universități), pentru a crește gradul de conștientizare a importanței donării, în salvarea de vieți”, a declarat dr. Tiberiu Brădățan, secretar de stat în Ministerul Sănătății.
Dr. Guenadiy Vatachki, direct executiv al Agenției Naționale de Transplant, confirmă că potențialul României este mult mai mare în zona de transplant, dar este necesar să crească numărul de donatori. „Transplantul este o parte a medicinei plină de emoție, de bucurie, dar și de angoase, iar dumneavoastră, pacienții transplantați, sunteți rezultatul eforturilor care se fac pentru creșterea numărului de persoane transplantate. Acesta este și rolul Agenției Naționale de Transplant, de a mări numărul de transplanturi și, implicit, a numărului de donatori. Potențialul României este mult mai mare decât este acum. Este important că Programul de transplant există, dar trebuie dezvoltat în continuare, dar foarte importantă este și informarea și conștientizarea care trebuie să se facă în rândul populației. În acest sens mi se par extrem de valoroase campaniile de informare derulate de asociațiile de pacienți, iar anul acesta am încercat să facem și prin ANT o campanie în sprijinul mesajului de donare, printr-un clip care promovează atât actului de donare, cât și importanța discuțiilor în familie despre donare. Sperăm să reușim să ajutăm societatea civilă să conștientizeze că prin actul donării participă, de fapt, la actul transplantului, alături de medici”, a subliniat directorul ANT.
Potrivit datelor oficiale, România are capacitatea de a efectua cel puțin 200-300 de transplanturi pe an. Din păcate, statisticile arată că doar 0,5% dintre pacienții decedați sunt potențiali donatori (pacienți în moarte cerebrală – după criterii neurologice, sau în moarte cardiacă – după criterii circulatorii), iar dintre aceștia, numai jumătate devin donatori reali. Pentru a crește numărul de donatori reali, pe lângă campaniile de informare și conștientizare, precum și de pregătirea mai multor medici pentru a fi incluși în Programul de prelevare și transplant, „în ultimii doi ani, peste 90 de unități medicale implicate sub diverse forme în Programul de prelevare și transplant au fost reevaluate, iar 33 au fost reacreditate. Din păcate, doar câteva dintre acestea au o activitate constantă, celelalte implicându-se mai puțin. În 2023, în România au fost 242.000 de decese și s-au identificat 200 de pacienți în moarte cerebrală, dar numai de la 82 de persoane s-au și prelevat organe pentru transplant. Pentru a crește gradul de conștientizare și de specializare în transplant, încercăm să atragem studenții în activitățile instruire și informare, astfel încât permanent să avem informația prezentă în spațiul public, astfel încât această metodă de tratament să se fixeze în conștiința colectivă”, a explicat dr. Guenadiy Vatachki, directorul ANT.
O altă problemă semnalată de asociația de pacienți în cadrul conferinței a fost legată de difuncționalitățile periodice în aprovizionarea cu medicație imunosupresoare, mai ales în zonele rurale. „Trebuie să cooperăm cu factorii abilitați în vederea rezolvării acestei probleme. Orice întârziere în aprovizionare și orice întrerupere a medicației imunosupresoare creează mari probleme pentru sănătatea pacientului, cu consecințe greu de estimat”, a atras atenția Gheorghe Tache.
Lipsa medicamentelor poate fi semnalată la adresa lipsamedicament@anm.ro a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDMR) care comunică astfel direct „cu pacienții și cu medicii prescriptori, pentru a identifica problemele și a încerca să le rezolvăm. Acum sunt probleme de aprovizionare cu un medicament de care au nevoie persoanele cu transplant. A fost o problemă a producătorului, care a trebuit să producă mai mult decât era preconizat și a trebuit să găsească o nouă linie de producție. Se preconizează că cel târziu la început de ianuarie, problema va fi remediată. Până atunci, am eliberat o autorizație de nevoi speciale unui alt distribuitor, care va aduce produsul pe piață”, a explicat farm. Elena Brodeală, vicepreședinte ANMDMR.
Statisticile europene arată că, în 2023, peste 39.000 de pacienți din UE erau pe listele de așteptare pentru un transplant, iar rata de acceptare a donării rămâne insuficientă pentru a acoperi nevoile actuale. În România, conform datelor din Registrul Național de Transplant al ANT, la sfârșitul lunii octombrie 2024, erau 4.317 pacienți în așteptarea unui organ salvator.
ATR consideră că, printre altele, discuțiile directe, de la om la om, lasă o amprentă importantă în memoria publicului larg. „În aceste interacțiuni, noi trebuie să transmitem informații corecte, motiv pentru care, continuăm ca, de câte ori putem, pe lângă alte activități, să mergem în spații publice și să discutăm cu oamenii. Vrem să se înțeleagă că noi, ca beneficiari de transplant, suntem recunoscători donatorilor și considerăm că, pe de o parte, donarea de organe reprezintă un miracol născut din durere pentru speranță, iar pe de alta, un gest prin care viața poate continua pentru cei aflați în impas”, a concluzionat Gheorghe Tache.
Sursă foto:ATR (captura video)
