Postul Crăciunului: beneficii și riscuri pentru sănătate

16 noiembrie 2024 | 0 comentarii |

Postul are numeroase beneficii pentru sănătate, are efecte atât asupra organismului cât și a minţii şi sufletului, dar presupune nu doar o alimentație lipsită de produse animale, ci și o dietă bine echilibrată, în caz contrar putând fi periculos.  

 

A început postul Crăciunului, care durează din 15 noiembrie până pe 24 decembrie. Preoții descriu acest post de 40 de zile ca fiind o perioadă de așteptare și pregătire spirituală pentru praznicul Nașterii Domnului, care are loc anual pe 25 decembrie. Este o perioadă care face parte din tradiția creștină și are rolul unei purificări spirituale și organice, astfel încât să putem întâmpina cum se cuvine Sărbătoarea Nașterii lui Hristos.

Fiecare dintre noi s-a întrebat, probabil, în momentul în care a decis să țină post, sau când a fost sfătuit să facă asta, de ce este bine să ţii post și dacă este vorba doar despre o „detoxifiere” a organismului sau are efecte și asupra minţii şi sufletului. Stând departe de toxinele animale, digestia este mai ușoară, iar sufletește devenim mai buni, mai pozitivi, mai iertători.

Decizia este una personală și, renunțarea la carne, lactate și ouă ține de convingeri, credință, dar și de starea de sănătate a fiecăruia.

 

Fiind o perioadă cu o deosebită însemnătate pentru creștini, mulți români vor vrea să țină post și vor căuta alternative pentru a înlocui produsele consumate în mod uzual, cu unele de post. Unii oameni reușesc să se adapteze unei astfel de diete, alții eșuează, după câteva zile.

În plus, postul Crăciunului este unul destul de ușor de ținut, având în vedere că în acest post sunt multe zile cu „dezlegare” la pește: 21, 23, 24, 25 și 30 noiembrie; 1, 3, 5, 6, 7, 8, 12, 14 și 15 decembrie. Dar beneficiile pentru sănătate nu sunt garantate dacă nu sunt respectate anumite reguli, pe care medicii le consideră esențiale.

Există însă oameni care, deși nu țin postul din varii motive de sănătate sau de concepție personală, au un comportament admirabil și nu doar pe durata celor câteva săptămâni cât ține postul Crăciunului, ci tot anul. Care dintre cele două categorii este mai pe placul lui Dumnezeu? Există duhovnici care spun că degeaba postești la mâncare, dacă sufletul rămâne îndepărtat de bunătate, credință și întrajutorarea semenilor.

 

Potrivit teologilor, postul are un aspect trupesc și altul sufletesc, spiritual, iar cele două constituie o unitate. Acest lucru a fost observat din cele mai vechi timpuri, iar înțelepții au constat că atunci când omul pune prea mult preț pe plăcerea de a mânca poate ajunge la excese periculoase și se expune riscurilor de îmbolnavire. În plus, o alimentație în care predomină alimentele de origine animală poate produce modificări organice și comportamentale. S-a observat că excesul de carne crește semnificativ agresivitatea, îndepartând consumatorul de sentimentele de iubire, toleranță și întrajutorare.

Pornind de la aceste observații, vechii preoți, indiferent de religie, au decis că este necesar ca, în funcție de clima din regiunea în care trăiau coreligionarii lor și de riscurile de îmbolnăvire existente, să stabilească, prin intermediul preceptelor religioase, anumite perioade de „cruțare” (detoxifiere) a organismului. Ei au constatat chiar că postul negru (doar cu puțină pâine și apă) prelungit, de 9, 21 sau 40 de zile, poate asigura condițiile ideale pentru marile revelații, pentru descoperirea răspunsurilor la întrebări fundamentale despre viață, sănătate și progres spiritual.

 

Un studiu realizat de cercetătorii de la University of Southern California sugerează că postul impulsionează celulele stem să producă noi celule albe în sânge, care luptă cu infecţiile și spun că postul are efecte pozitive în întărirea sistemului imunitar.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că postul prelungit reduce enzima PKA, asociată cu procesul de îmbătrânire şi cu un hormon care creşte riscul de apariţie a cancerului şi a tumorilor. Studiul a analizat persoane care au ţinut post timp de două sau patru zile consecutiv, pe o perioadă de şase luni.

Alte studii au sugerat că postul intermitent – abținerea sau reducția periodică a consumului de alimente și băuturi – este benefic pentru sănătate. Deoarece organismul nu este în stare să-și obțină energia din alimente în timpul postului, aceasta scade în glucoza stocată în ficat și mușchi, cam la 8 ore după consumarea ultimei mese. Când glucoza stocată a fost consumată, corpul începe să ardă grăsimea ca sursă de energie, ceea ce poate duce la pierderea în greutate și ajută la menținerea mușchilor și reducerea nivelului de colesterol.

 

Studiile privind postul intermitent arată că oamenii care l-au practicat au înregistrat îmbunătățiri ale tensiunii arteriale și ale nivelului colesterolului, precum și ale sensibilității la insulină. În iunie 2014, de exemplu, a fost publicat un studiu care sugerează că postul de repaus periodic – definit în studiu ca 1 zi de repaus alimentar pe săptămână – poate reduce riscul de diabet în rândul persoanelor cu risc crescut de afecțiune.

Un alt studiu a relevat că perioadele mai lungi de repaus, de 2-4 zile, pot chiar reporni sistemul imunitar, regenerând noi celule – un proces despre care oamenii de știință spun că ar putea proteja împotriva deteriorării celulelor provocate de factori precum îmbătrânirea și chimioterapia.

Pe de altă parte, postul conferă putere de concentrare, flexibilitate și energie, astfel că devine un instrument eficient pentru acţiunile zilnice, iar performanţele fizice și intelectuale sunt amplificate. Pentru că toxinele stocate în grăsimea corpului sunt dizolvate și eliminate din organism, după câteva zile de post se produc niveluri mai ridicate de endorfine – hormonii stării de bine din sânge, cu impact pozitiv asupra bunăstării mintale. Multe persoane au constat că postul le este de ajutor în momentele în care au nevoie de concetrare, înainte de un examen, când lucrează la un propiect important sau sunt presate de un termen de predare a acestuia.

 

Nutriționiștii spun că o dietă vegetariană diversă, care include fructe, legume, cereale, nuci și semințe, acoperă necesarul zilnic nutritiv de proteine, carbohidrați, lipide și vitamine. Postul presupune însă nu doar o alimentație lipsită de produse animale, ci și o dietă bine echilibrată care presupune combinarea, la fiecare masă, a alimentelor acre, amărui, dulci, picante sau sărate. Fiecare are un rol benefic, dar în exces pot fi dăunătoare. Astfel, excesul de alimente acre poate afecta splina, stomacul, musculatura sau cavitatea bucală (stomatite, afte); cel de alimente amare poate tulbura aparatul respirator, intestinul gros (diaree), pielea și părul; cele dulci pot provoca boli ale rinichilor, vezicii urinare sau ale sistemului osteo-articular; alimentele picante în exces pot afecta ficatul, colecistul, ochii sau tendoanele, iar cele prea sărate pot ataca sistemul cardio-vascular și intestinul subțire. „Miresmele”, care nu au niciunul din gusturile enumerate, pot avea aceleași efecte asupra sănătății.

Așadar, o alimentație sănătoasă și echilbrată, fie în timpul posturilor, fie al unor diete terapeutice, ne ajută să evităm obezitatea și să fim mai sănătoși fizic și spiritual.

 

Postul nu este recomandat persoanelor subponderale, copiilor, femeilor însărcinate, lăuzelor, persoanelor cu diabet zaharat de tip 1, celor care se recuperează după o intervenție chrurgicală. De aceea este important ca înainte de a ne decide să ținem orice formă de post să ne sfătuim cu medicul de familie sau cu un nutriționist.

Asta nu înseamnă că aceste persoane se pot lipsi și de postul spiritual și de rugăciuni…

Pe de altă parte, în magazine găsim o gamă largă de produse de post, inclusiv variante vegetale ale unor preparate tradiționale. Din păcate, multe dintre ele conțin grăsimi vegetale nesănătoase, precum uleiul de palmier sau de cocos, care pot crește nivelul colesterolului „rău” (LDL) și pot contribui la apariția bolilor cardiovasculare, majoritatea sunt pline de E-uri, iar altele conțin „urme de lapte”, făcând ca denumirea de produs „de post” să fie nereală.

 

Pe de altă parte, criza de timp pe care o resimțim cu toții sau comoditatea, ne determină să apelăm la produsele de tip fast-food, fie că postim sau nu. Acestea sunt însă doldora de zahăr, sare și grăsimi…

În urma unui studiu al produselor de post  tip burger / gyros vegetal, comercializate în restaurantele de tip fast food, InfoCons a constatat că acestea conțin până la 20 de aditivi alimentari (E-uri), dar și alte ingrediente nesănătoase pentru sănătate. Din analiza informațiilor nutriționale ale mai multor restaurante, a rezultat că toate produsele acestora conțin cel puțin 7 aditivi alimentari, sare, zahăr și grăsimi în exces. Spre exemplu, cantitatea de zaharuri din glucide /100g de produs este cuprinsă între 1,28g și 6,3g, iar ghidurile alimentare recomandă 48 de grame de zahăr adăugat pe zi, dar o singură porție de burger poate conține zaharuri pentru toată săptămâna. Totodată s-a constatat că 66,66% dintre produse conțin între 8.34 și 55.44 grame de grăsimi / porția de 120 – 290 grame și sare între 0.38 și 5.94 grame, în timp ce cantitatea de sare recomandată pentru toată ziua este de 5 grame. De asemenea, aceste produse pot conține lapte ori produse derivate din lapte, deci nu sunt „de post”.

Cu ajutorul Aplicației Europene InfoCons, consumatorii află numărul total de E-uri din gustările de post pe care le consumă: ingredientele, valorile nutriționale, numericul de aditivi alimentari, cantitatea de zahăr, etc.

 


Adaugati un comentariu


 

*