Prelungirea stării de alertă nu impune restricții suplimentare, dar nici nu reduce din cele deja instituite

Pentru încă 30 de zile, purtarea măștii de protecție în spații închise, dar și în spațiile deschise aglomerate rămâne obligatorie, iar restaurantele rămân închise.

 

Starea de alertă a fost prelungită, pentru a treia oară, pe teritoriul României. Măsura a intrat în vigoare duminică, 16 august, pentru încă 30 de zile, potrivit deciziei Guvernului din şedinţa de vineri, având în vedere pandemia de coronavirus.

„Starea de alertă continuă pentru o perioadă de încă 30 de zile fără măsuri de restricţii suplimentare şi în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice va fi adaptată această stare de alertă la noile condiţii în măsura în care acest lucru va permite”, a explicat şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, la finalul şedinţei de Guvern.

„Purtarea măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, este obligatorie pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, prezente în spaţiile publice deschise, cum ar fi pieţele, târgurile, zonele de aşteptare (staţii de autobuz, peroane şi altele asemenea), falezele, zonele în care se desfăşoară serbări publice sau pelerinaje, exteriorul obiectivelor turistice, în anumite intervale orare, stabilite prin hotărâre a comitetului judeţean/ al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă”, stabilește actul normativ.

Spaţiile şi intervalele orare se stabilesc, în continuare, la propunerea direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, luând în considerare probabilitatea prezenţei concomitente a unui număr mare de persoane în spaţiile şi în intervalele orare respective, unde se constată dificultăţi în asigurarea distanţei fizice de protecţie sanitară stabilite în condiţiile legii.

 

Potrivit aceluiași document, se poate institui izolarea şi carantina persoanelor în condiţiile articolelor 7, 8 şi 11 din Legea 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic.

În Anexa 3 a hotărârii se prevede că activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor şi rugăciunilor colective, se desfăşoară în interiorul şi/ sau în afara lăcaşurilor de cult cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin ordinul comun al ministrului Sănătăţii şi al ministrului Afacerilor Interne, emis în temeiul articolului 45 şi al articolului 71 alineat (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificările ulterioare.

Totodată, se poate institui carantina zonală în condiţiile articolului 7 şi 12 din Legea 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, iar activitatea din spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, din interiorul clădirilor rămâne suspendată.

Accesul pe plaja neamenajată se face în mod liber, cu condiția respectării regulilor de distanţare fizică, utilizarea plajei urmând a se face cu menţinerea unei distanţe de cel puţin 2 metri între persoane în orice moment, cu excepţia membrilor aceleiaşi familii.

 

Nu în ultimul rând, operatorii economici care desfăşoară activitatea în spaţii în aer liber, la terase, cluburi, baruri şi altele asemenea, au obligaţia să respecte orarul de lucru cu publicul şi restricţiile stabilite prin hotărâre a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

Potrivit celei mai recente hotărâri a CNSU „programul de lucru cu publicul al operatorilor economici care desfăşoară activităţi în spaţii special destinate, dispuse în exteriorul clădirilor unde se desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/ sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, cum sunt terasele, cluburile, barurile şi alte asemenea, de la nivelul judeţelor Argeş, Braşov, Constanţa, Dâmboviţa, Ilfov, Prahova, Galaţi şi Bucureşti, nu poate începe înainte de ora 6,00 şi nu poate depăşi ora 24,00, ultima comandă putând fi preluată cel târziu la ora 23,00”. Și în alte județe, comitetele locale pentru situații de urență au dispus aceleași măsuri.

De menționat că și recreerea la terase comportă unele riscuri. „A strănutat doar de două ori, dar ventilatoarele terasei băteau dinspre el către mine”, explica zilele trevute, managerul unui spital Covid din București, modul în care s-a contaminat de la un prieten, la o cafea.

Odată cu ieșirea din starea de urgență, România a intrat, pentru prima dată, în starea de alertă, la 15 mai, ca măsură de prevenire a răspândirii infectărilor cu noul coronavirus.

 

La nivel global, Organizația Mondială a Sănătății a raportat cea mai mare rată de creștere a cazurilor noi de coronavirus în 24 de ore. Drept urmare, în Europa și în alte țări din lume restricțiile se intensifică.

Guvernul de la Viena a pus Croația pe lista țărilor cu risc, după ce, în weekend, Marea Britanie a adăugat Franța pe lista roșie.

Între timp, în Italia, cluburile în aer liber nu mai primesc, de astăzi, clienți. Pentru a combate o eventuală situație dramatică, autoritătile din Italia au anunțat închiderea discotecilor în aer liber și impunerea purtării măștii de protecție în locurile publice între orele 6 seara și 6 dimineața. Este o măsură asupra căreia insistă și responsabilii din Paris.

Grecii experimentează deja efectele închiderii localurilor după miezul nopții, fapt care îi nemulțumește pe proprietarii localurilor. Începând de luni, programul cluburilor se încheie la miezul nopții și în Atena.

Pe de altă parte, în Barcelona, barurile și discotecile nu primesc deloc clienți, cel puțin până în 22 august. În Spania, cluburile de noapte sunt închise de la începutul lunii martie, iar pierderile financiare sunt estimate la aproape 60 de milioane de euro. Odată cu revenirea la așa-zisa „normalitate”, Spania trece printr-o nou etapă critică, numărul cazurilor noi fiind într-o creștere accelerată.

În schimb, șoselele europene dinspre Croația spre vestul continentului au fost foarte aglomerate în weekend, în urma deciziei luată vineri de guvernul austriac de a plasa Croația pe lista roșie. Drept urmare, mulți austrieci și-au scurtat vacanțele și au plecat spre casă pentru a evita bătăile de cap. Începând de astăzi, oricine se întoarce în Austria din Croația are de ales între un test pentru COVID-19 pe cheltuiala proprie și intrarea în carantină pentru două săptămâni.