Premierul Cîțu și-a asumat portofoliul interimar de la Sănătate

14 aprilie 2021 | 0 comentarii |

Dan Barna a refuzat să preia Ministerul Sănătății după demiterea lui Vlad Voiculescu, iar USR-PLUS a anunțat că cele două partide au decis să îi retragă sprijinul politic lui Florin Cîțu.

 

Florin Cîțu

Tensiunile din Coaliția de guvernare se acutizează după demiterea lui Vlad Voiculescu, în această dimineață, prin decizia prim-ministrului Florin Cîțu, pe care președintele Iohannis a și semnat-o.

Dan Barna a refuzat să preia Ministerul Sănătății, iar premierul și-a asumat el portofoliul Ministerului Sănătății, în timp ce liderii USR-PLUS și-au anunțat retragerea sprijinului politic acordat premierului Florin Cîțu, pe motiv că nu au fost tratați cu respect și nu au fost consultați în legătură cu demiterea lui Voiculescu. A rămas însă neclar modul în care ar pune în practică acest lucru, foarte probabil pentru că nici lor nu le este foarte clar ce trebuie și ce vor să facă, trezindu-se, practic, într-o fundătură, în criză politică majoră pe care o au de gestionat.

Varianta ieșirii de la gvernare pare destul de puțin probabilă, în contextul în care în interiorul celor două partide există un curent de opinie contrar, din partea sutelor de membri impuși pe diferite funcții publice în teritoriu. Așadar, reprezentanții celor două partide încearcă să joace „la două capete” și să impună menținerea actualei formule de guvernare de pe o poziție de forță, iar capul lui Florin Cîțu ar fi „trofeul” poitic cu care s-ar alege. De altfel, cei de la USR-PLUS au cerut o întrunire de urgență a coaliției, ca să caute „soluții, pentru că România să meargă mai departe”. Este posibil ca aceste „discuții” să fie tranșate însă de președintele Iohannis, așa cum s-a întâplat și în alte ocazii. Unele voci susţin că Dan Barna ar fi dispus să negocieze chiar și menținerea lui Florin Cîțu în funcția de premier, dacă ministerul Sănătăţii le-ar reveni, pentru care s-au vehiculat numele deputaţilor Adrian Wiener şi Emanuel Ungureanu. Liderii PLUS se opun însă, ministerul Sănătăţii fiindu-le atribuit lor în momentul negocierilor pentru guvernare şi de aceea a fost ocupat de Vlad Voiculescu.

 

Florin Citu si Dan Barna

Pentru că Ministerul Sănătății nu putea rămâne necondus în această perioadă în care țara arde, la propriu, premierul s-a autopropus pentru funcția de ministru interimar la Sănătate, iar președintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care Florin Vasile Cîțu este desemnat ministru interimar al Sănătății, începând de miercuri, 14 aprilie. Prima decizie pe care a luat-o din poziția de ministru al Sănătății a fost abrogarea Ordinului privind stabilirea unor noi reguli de instituire a carantinei, care a creat fractura în Coaliție.

Dimineață am trimis președintelui decretul de numire interimară la Ministerul Sănătății a domnului Barna. Având în vedere refuzul domnului Barna, am făcut o nouă propunere, în persoana mea. Preiau ministerul Sănătății până când colegii de coaliție vor face o nouă prounere de ministru. Am avut deja o discuție în minister și mânie voi avea o discuție cu DSP-urile. Rămâne un obiectiv pentru noi să gestionăm această perioadă dificilă”, a anunțat, într-o conferință de presă fulger, premierul Cîțu. Totodată, el a îndemnat populația să se vaccineze, explicând că „revenirea la normalitate este la îndemâna noastră și ține de fiecare dintre noi”. El a subliniat că acest lucru este posibil și că la ora actuală, capacitatea de vaccinare depășește 115.000 de persoane pe zi, România aflându-se deja pe locul 4 în UE la vaccinarea anti-COVID cu ambele doze. I-a dat astfel o replică lui Dan Barna care spunea că suntem pe locul „25 din 27 la nivelul Europei, în condițiile în care am pornit foarte bine și am fost în primele zile sus”, încercând să arate că sub coordonarea directă a premierului, vaccinarea a „eșuat” iar acest lucru „nu arată nici performanță și nici înțelepciune strategică”. CNCAV a publicat însă o statistică privind vaccinarea care confirmă spusele premierului.

De asemenea, Cîțu a anunțat că ședința de guvern care ar fi trebuit să aibă loc miercuri a fost amânată, după ce miniștrii USR-PLUS au refuzat să se prezinte. A fost programată pentru joi, când ar trebui să se adopte acte normative „extrem de importante”, inclusiv de la Ministerul Sănătății.

 

În contextul în care România este grav afectată de criza pandemică, spitalele nu mai au locuri la ATI pentru pacienții grav afectați de coronavirus, cadrele medicale sunt la limita epuizării, iar lupta cu pandemia a întins la maxim resursele statului, în special în sistemul de sănătate, criza politică riscă să anuleze eforturile care s-au făcut până acum și să scape de sub control criza sanitară, dacă nu se găsește rapid o soluție.

USR-PLUS încearcă să acrediteze ideea că ar agrea revenirea lui Ludovic Orban în fruntea guvernului, deși în decembrie anul trecut, tot ei au condiționat intrarea la guvernare de schimbarea acestuia din funcția de premier.

Orban a declarat astăzi că „Florin Cîțu este premierul României și are încrederea totală a PNL”, subliniind că demiterea lui Vlad Voiculescu din funcția de ministru al Sănătății s-a datorat faptului că acesta „nu a acționat în cadrul spiritului de echipă” și a cerut USR PLUS să desemneze un alt ministru.

Florin Cîțu are și susținerea UDMR, care prin vocea vicepremierului Kelemen Hunor a transmis că acesta „are susţinerea noastră în continuare, a condus cu responsabilitate şi cu multă empatie Guvernul, până acum, şi sunt convins că va avea această posibilitate să conducă mai departe Guvernul (…) nu se pune problema să ne gândim la schimbarea primului ministru”, iar o criză politicăar fi de neacceptatși un semnal nedorit pentru partenerii externi ai României. Liderul UDMR a subliniat că este nevoie de maturitate politică și a făcut apel la colegii de coaliție pentru o discuție calmă.

 

Lui Vlad Voiculescu nu i se poate nega „buna intenție”, dar așa cum a spus fostul premier Emil Boc, într-un guvern politic, ministrul este la rândul său „un om politic, iar cheia omului politic până la urmă este priceperea și încrederea” pe care reușește să le transmită, însă fostul ministru nu a avut capacitatea de a le valorifica. Deși premierul Florin Cîțu ar fi demonstrat în cazul lui „o toleranță mare”, fostul ministru al Sănătății a reușit, în cele patru luni din acest mandat, să-și atragă critici după critici și să-și îndepărteze până și oamenii pe care singur și i-a ales.

Chiar dacă unele măsurile luate au fost bune, mandatul lui Voiculescu s-a evidențiat printr-o serie de gafe și mai ales printr-o comunicare dezastruoasă, atât cu populația cât și cu cei din sistemul medical și cu partenerii de guvernare, inclusiv cu premierul pe care adesea l-a ignorat sau chiar a încercat să-i submineze autoritatea.

Modul în care a fost condus ministerul Sănătăţii în timpul pandemiei, gestionarea paturilor de la terapie intensivă, scandalul privind centrele de vaccinare făcute publice de Ministerul Sănătăţii fără avizul mai multor instituţii, tragediile de la Institutul Matei Balş şi de la Victor Babeş, discuţiile privind ordinul de înmormântare a celor răpuşi de COVID, intervenţia de la Spitalul Foişor și ordinul care schimba regulile de instituire a carantinei au stat la baza deciziei premierului Cîțu de a-l revoca din funcție pe Vlad Voiculescu.

 

 


Adaugati un comentariu


 

*