Premierul Ciucă promite că statul va face mai mult pentru pacientele cu cancer de sân

Promisiunea a fost făcută în cadrul unei întâlniri avută la Palatul Victoria cu pacientele și supraviețuitoarele cu cancer de sân, care au solicitat ajutor din partea autorităților, în rezolvarea unor probleme punctuale întâmpinate în managementul acestei afecțiuni oncologice.

 

Premierul Nicolae Ciucă a promis că statul se va implica mai mult și va sprijini pacientele cu cancer la sân, că va rezolva problemele cu care acestea se confruntă și că acestea se vor transforma în soluții concrete, ca și în cazul altor tipuri de cancer, în cadrul unei întâlniri pe are a avut-o joi, la Palatul Victoria, cu paciente și supraviețuitoare ale cancerului de sân, care au solicitat autorităților sprijin în vederea rezolvării unor aspecte punctuale în managementul acestei afecțiuni oncologice.

Premierul și-a exprimat admirația pentru „deschiderea și voința de a face în așa fel încât să trageți un semnal de alarmă pentru tot ceea ce înseamnă nevoia de coordonare instituțională și de coordonare a voinței, astfel încât să putem să gestionăm cât mai bine efectele pe care le produce această boală” și le-a spus că l-a desemnat pe secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andrei Baciu, să coordoneze „la nivelul Guvernului, toate celelalte ministere și instituții care trebuie să ia măsuri în sensul rezolvării problemelor semnalate de dvs.”.

 

Cu promisiunea că toate aceste solicitări își vor găsi soluții în practică, premierul a menționat că „odată ce vom avea aprobat, prin lege, Planul Național de Luptă Împotriva Cancerului, vom avea și instrumentele necesare, astfel încât să putem să gestionăm așa cum se cuvine atât partea de prevenție, cât și partea de tratament”.

Totodată, premierul Ciucă a admis că „mai mult decât atât, este nevoie de sprijin financiar, care poate fi asigurat prin liniile de finanțare atât de la nivelul Ministerului Sănătății, cât și prin Casa de Sănătate, și sper ca odată ce vom face public soluțiile pe care le-am identificat la o parte dintre problemele semnalate de dumneavoastră, să putem să dezvoltăm și să coagulăm lucrurile mai departe, astfel încât planul să poată să devină cât mai concret aplicabil și să avem și o viziune de perspectivă. Sunt mii de oameni în România care așteaptă ca acest program să poată să devină operațional”, a afirmat premierul Nicolae Ciucă, în cadrul întâlnirii cu reprezentanții pacientelor și supraviețuitoarelor cu cancer mamar.

 

Prezentă la eveniment, conf. dr. Diana Păun, consilier prezidențial, departamentul de Sănătate Publică, a subliniat că Planul Național de Combatere a Cancerului, la elaborarea căruia au contribuit experți, actori politici din toate partidele și societatea civilă, prin asociațiile de pacienți rezolvă „multe dintre probleme ridicate aici și sperăm că se vor operaționaliza. De altfel, președintele Klaus Iohannis va monitoriza cu mare atenţie apariţia legii şi implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului, un proiect transpartinic. A fost o asumare de ordin tehnic şi mă bucur că astăzi mai avem foarte puţin până a-l vedea transpus într-o lege pe care o aşteptăm la promulgare. Toate problemele semnalate de dvs. aici se regăsesc în plan, inclusiv partea de navigare de pacienți. Dumneavoastră sunteţi baza conştientizării prevenţiei acestei afecţiuni, care are cea mai mare incidență și mortalitate în populația feminină din România”, a firmat dr. Diana Păun.

Aceasta a lansat totodată „provocarea” ca dicolo de ceea ce fac autoritățile, cei care au experiența trecerii prin suferința și problemele cu care se confruntă un pacient oncologic, să spună public, să transmită mai ales tinerei generații, cât de important este să se prezinte la medic din vreme, să se prevină această boală, să fie detectată din vreme, inclusiv genetic, precum și să avem un stil de viață sănătos și le-a transmis că ei sunt „baza conștientizării prevenției acestei afecțiuni”.

 

Între problemele la care pacientele cu cancer de sân au solicitat rezolvare se numără:

• includerea în categoria dispozitivelor medicale decontate a mănușii/manșonului compresiv (pentru limfedem);

• creșterea numărului de ședințe de masaj limfatic decontate din bugetul FUNASS;

• peruci decontate din bugetul asigurărilor sociale de sănătate;

• decontarea din bugetul FUNASS a cel puțin 10 ședințe de psihoterapie pentru persoanele diagnosticate cu cancer de către CNAS;

• includerea testului ONCOTYPE în cadrul Programului Național de Cancer – teste genetice gratuite BRCA1 și BRCA.

S-a solicitat, de asemenea, acordarea indemnizației de handicap pentru masectomie și existența navigatorilor pentru pacientele cu cancer mamar, subliniindu-se că acestea sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă pacientele cu cancer de sân și supraviețuitoarele acestei boli.

 

Dr. Andrei Baciu, secretar de stat în MS, a precizat că a făcut deja o serie de demersuri în vederea rezolvării acestor solicitări și a menționat că najoritatea sunt deja prinse în Planul Național de Combatere a Cancerului. „Legat de testele genetice, noi am făcut deja o evaluare şi un impact bugetar pentru a putea fi incluse, sperăm noi, chiar de anul viitor. Procedura presupune amendarea Legii sănătăţii, urmată de o Hotărâre de Guvern, și ulterior de Ordinul ministrului Sănătății, dar vom face toate demersurile. Iar pentru partea de comisii care acordă indemnizaţia de handicap, la fel, am făcut demersuri şi la Ministerul Muncii şi la Ministerul Sănătăţii, şi e o procedură care poate fi rezolvată printr-un ordin comun al celor două instituții și comunicată ulterior tuturor comisiilor. De asemenea, o serie de aspecte semnalate în cadrul discuţiilor pot fi rezolvate printr-un ordin comun între Ministerul Sănătăţii şi CNAS”, a spus dr. Andrei Baciu, care și-a exprimat admirația față de pacientele care au avut forța să lupte împotriva unui diagnostic dureros și au găsit energia să-i ajute și pe alții care trec prin aceeași situație.

 

Laurenția Ligia Enciu, supraviețuitpare a cancerului de sân, care pentru a veni în sprijinul pacientelor care se confruntă cu această boală a constituit un grup de suport, a subliniat că ​româncele care suferă de acest tip de cancer și supraviețuitoarele își doresc în primul rând să nu mai fie „înjosite” de comisiile de evaluare a gradului de handicap. În condițiile în care unele dintre ele primesc un ajutor de handicap de doar 64 de lei lunar, aceste paciente ar trebui să aibă dreptul, gratuit, la o serie de dispozitive medicale și terapii pe care nu-și permit să le plătească din buzunar, mai ales că multe dintre ele au încă de crescut copii, iar situația lor financiară este precară.

Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) și-a exprimat speranța că Planul Național de Cancer va fi aprobat în curând, după care cât mai urgent posibil să fie elaborate normele de aplicare, pentru că altfel nu va putea fi implementat. În răspuns, premierul a dispus ca aceste norme să fie elaborate în perioada următoare, astfel încât după promulgarea legii să poată fi imediat aplicate. 

 

Premierul a fost de acord că pacienții oncologici trebuie să simtă că statul e alături de ei și că luptă mai mult și mai eficient împreună cu ei, pentru viața și pentru sănătatea lor.

„Ştiu foarte bine din discuțiile pe care le-am avut că, în România, prima cauză a mortalității sunt bolile cardiovasculare și imediat după aceea vin problemele oncologice. (…) S-a început cu ceva timp în urmă programul de infarct miocardic, iar acum putem să începem și Programul național de luptă împotriva cancerului şi sunt convins că urmează și celelalte, așa cum le-am discutat”, a mai spus premierul Ciucă.

Premierul a subliniat că Planul Național de Luptă Împotriva Cancerului, aflat acum în Parlament și definitivat în urma consultărilor cu asociațiile de pacienți, va asigura instrumentele necesare prevenţiei şi tratamentului. „Am cerut Ministerului Sănătății să lucreze normele de aplicare, pentru ca măsurile incluse în document – de la testarea preventivă, la diagnosticare, tratament inovativ, consiliere psihologică – să intre în aplicare într-un timp cât mai scurt de la adoptarea legii. Asigurăm susținerea financiară pe termen lung, avem la dispoziție fonduri naționale și europene și înțeleg importanța flexibilității, pentru a ne adapta spectrului acestei boli nemiloase și soluțiilor pe care le aduce medicina”, a mai spus Nicolae Ciucă.

 

Mihaela Sofronie, lector universitar, sociolog și terapeut, la rândul ei supraviețuitoare a cancerului de sân, atrage atenția că în România, deși aproape 10.000 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer de sân, nimeni nu vorbește despre viața femeii după această boală, despre problemele cu care se confruntă și despre ajutorul de care are nevoie după ce a trecut de această etapă, deși toate acestea constituie o mare problemă socială. „După perioada medicală, în România nu se vorbește despre viața femeii care a supraviețuit cancerului la sân. 90% dintre aceste femei se confruntă cu depresie, anxietăți, probleme legate de viața sexuală, probleme de cuplu, divorț, cu creșterea copiilor de unele singure. În fiecare an, mii de femei trec prin această experiență. Sunt femei, sunt mame, formează viitori adulți. Ele nu pot da randament în niciunul dintre rolurile pe care le au: social, familial, profesional”, a punctat Mihaela Sofronie.

Aceasta a atras atenția, de asemenea, că pacientele și supraviețuitoarele cancerului la sân și-ar dori ca navigatorii de pacienți să poată fi angajați cu acte în regulă în spitale, pentru că „navigatorul este cel care îl poate ajuta pe pacient în toată această nebunie… Stai singur pe culoarele spitalelor, stai singur cu o hârtie în mână și nu înțelegi ce scrie în ea”, a arătat Mihaela Sofronie care a subliniat că pierderea, la nivel social, este mult mai mare decât susținerea financiară a terapiilor acestor pacienți.

 

Mai multe spaciente care au învins cancerul s-au plâns însă că lipsa sprijinului port-tratament oncologic le afectează în continuare sănătatea pentru că li s-au dezvoltat anumite comorbidități, ceea ce le afectează foarte mult viața personală, viața de familie și statutul social.

As. univ. dr. Bogdan Goga, fizioterapeut și deținător al unei diplome de limfologie, în calitate de specialist care de 12 ani se ocupă prioritar de tratarea limfedemului, ca și complicație a pacienților oncologici, a explicat că „odată diagnosticat, limfedemul nu se vindecă, indiferent că vorbim de tratament decongestionant intesiv sau de tratament chirurgical; el poate fi doar stagnat și ameliorat. În România nu avem statistici despre câți pacienți se confruntă cu această problemă, dar din literatura de specialitate știm că limfedemul este o complicație ce apare la aproximativ 40% dintre pacienți, deci am putea vorbi cam de 4000 de paciente pe an care pot dezvolta această complicație după tratamentul oncologic. Tratamentul este unul de lungă durată și costisitor, care presupune atât ședințe de drenaj limfatic manual, cu unfizioterapeut specializat, cât și diferite forme de bandajare și de îmbrăcăminte de compresie. Din păcate, toate acestea nu sunt decontate de stattul român și pacientele trebuie să și le achiziționeze singure”, a spus Bogdan Goga, subliniind că, personal, a întâlnit foarte multe cazuri în care pacientele nu și-au putut permite să le achiziționeze, iar tratamentul nu a putut da rezultatele scontate, și de aceea ar fi necesară găsirea unei soluții pentru aceste paciente.

 

Senatoarea Nicoleta Pauliuc, ea însăși supraviețuitoare a cancerului și inițiatoare a mai multor legi dedicate persoanelor cu afecțiuni oncologice, a arătat că dincolo de discuții și statistici se află suferința și problemele cu care se confruntă pacientele după momentul diagnosticului. „Cunosc foarte bine acest diagnostic, știu ce aţi simţit în momentul în care aţi primit acest diagnostic de cancer. Cunosc şi, sincer, am vrut, poate, în anumite momente să nu-mi aduc aminte, însă este extraordinar de important să împărtăşim din experienţa noastră pentru că cei care se luptă cu acest diagnostic să vadă că există viaţă şi dincolo de acesta. Vorbim foarte puţin de ceea ce se întâmplă după ce ai ajuns la linia de sosire, de discriminările supravieţuitorilor de cancer”, a  declarat Nicoleta Pauliuc.

În finalul întâlnirii, premierul Nicolae Ciucă a promis că statul va face mai mult pentru pacientele cu cancer la sân și că, între altele, testele genetice oncologice și manșoanele compresive pentru limfedem vor fi decontate, iar pacientele vor primi indemnizații lunare în urma mastectomiei.