Președintele CNAS este de acord vaccinarea în regim compensat

Acesta a precizat că, până la a se trece la aplicarea unui astfel de sistem, este nevoie de modificări legislative, sugerând ca și vaccinurile ar trebui incluse la plata taxei clawback

Mai multe organizații reprezentative ale specialiștilor din domeniul medical și ale pacienților au trimis, săptămâna trecută, pe adresa Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, un document prin care propun eliberarea vaccinurilor gripale în regim compensat pentru copiii cu vârste cuprinse între 6 luni și 5 ani. Autoritățile vizate nu au transmis un răspuns oficial în acest sens, însă problema a fost adusă în discuție în cadrul unei dezbateri pe teme de vaccinare, care a avut loc astăzi, în prezența reprezentanților autorităților, a specialiștilor în domeniu și a reprezentanților principalelor asociații de pacienți.

La dezbatere au fost prezenți ministrul Sorina Pintea, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Vasile Ciurchea, precum și preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, dr. Alexandru Rafila, principalul susținător al propunerii privind compensarea vaccinării în cazul copiilor mai mici de cinci ani. Acesta a dat exemplul mai multor state europene, unde vaccinurile sunt compensate în mai mare sau mai mică măsură, adăugând că un model similar ar trebui să fie preluat și în România, în completarea programelor de sănătate deja existente. „Acest sistem bazat pe programe de sănătate, care este necesar în România în acest moment, nu poate să rămână aşa. Trebuie să ne gândim la o aliniere a legislaţiei din România la ceea ce se întâmplă în UE, unde vaccinurile reprezintă produse care sunt compensate într-o măsură mai mare sau mai mică de către sistemele de sănătate, pentru că dreptul de a fi vaccinat trebuie să îl aibă orice cetăţean, indiferent de vârstă, mai ales dacă discutăm de multe alte categorii cum sunt pacienţii cu boli cronice, din grupuri vulnerabile, care ar trebui să aibă acces, pentru care nu există un program dedicat”, a declarat acesta. În opinia sa, măsura de compensare a vaccinurilor va genera și economii însemnate la bugetul CNAS, fapt confirmat și de președintele instituției.

Vasile Ciurchea

În cadrul aceleiași dezbateri, Vasile Ciurchea, președintele CNAS, a admis faptul că o astfel de măsură ar fi una benefică, atât în ceea ce privește sănătatea populației, cât și economiile pe care le va genera, însă trebuie să fie foarte bine gândită, înainte de a fi pusă în practică. Acesta spune că va fi nevoie de modificarea legislației în acest sens, pentru ca astfel să poată fi aplicat un tratament egal pentru toate medicamentele, sugerând ca vaccinurile ar putea fi incluse la taxa clawback.

„Sunt de acord că economiile pe care Casa le poate avea prin vaccinare sunt importante, dar, până la a fi compensate vaccinurile, trebuie puţin modificată legislaţia. Dacă legislaţia se modifică în acest sens, nu am nimic împotrivă, dar poate intră şi vaccinurile la clawback. Este o întrebare… Atunci am aplica un tratament egal tuturor medicamentelor de care beneficiază pacienţii. Costurile sunt reduse prin vaccinare. Nu am nimic împotrivă să fie decontat vaccinul, cred că ar fi bine, însă trebuie să armonizăm legislaţia, să găsim sursa financiară şi atunci este absolut în regulă”, a precizat președintele CNAS.

Sorina Pintea, Alexandru Rafila

În cadrul aceleiași dezbateri, directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP, Adriana Pistol, a declarat că măsura compensării vaccinurilor și-a dovedit deja eficiența în mai multe state europene, iar în cazul României, va fi nevoie de o strategie care să asigure predictibilitate. Totodată, în opinia sa, la nivel național este nevoie și de un calendar de vaccinare a adultului şi a bolnavului cronic, pe lângă calendarul de vaccinare a copilului, deja existent.

La rândul său, Sorina Pintea a declarat că prevenția joacă un rol primordial în conceptul de sănătate publică, iar populația trebuie să conștientizeze importanța vaccinării. „Mai întâi, trebuie să ne asigurăm că populaţia este suficient de bine pregătită, astfel încât, atunci când se investeşte în achiziţia de vaccinuri, acestea să fie şi administrate. Să nu uităm ce s-a întâmplat în 2008 cu HPV-ul, când o mare cantitate a fost distrusă pentru că populaţia nu a înţeles ce trebuie făcut. Atunci când discutăm despre conceptul de sănătate publică, prevenţia are un rol primordial, pentru că orice lucru pe care îl aducem în dezbatere – discutăm despre vaccinuri, discutăm de oncologice – ne duce cu gândul la nişte bugete pe care uneori le avem, uneori nu le avem, dar ca să le avem trebuie să pregătim foarte bine populaţia”, a declarat aceasta.