Președintele Iohannis a întors în Parlament legea contestată de Colegiul Medicilor
Șeful statului a cerut Legislativului să revizuiască actul normativ și să corecteze erorile privind funcționarea CMR, respectiv, componența și modul de alegere a Consiliului Național și a consiliilor teritoriale ale organizației profesionale a medicilor.
Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii, referitoare la componenţa şi modul de alegere a membrilor consiliilor colegiilor teritoriale ale medicilor şi a consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România, trimisă la promulgare, a fost întoarsă de Președintele Iohannis în Parlament, pentru reexaminare.
Colegiul Medicilor din România (CMR) a atras atenția, recent, că Legea „a fost realizată cu încălcarea principiului independenței unei entități juridice, care ar trebui să se bucure de autonomie în modul de organizare și funcționare, iar prin modificările aduse componenței Consiliului Național s-a creat inclusiv o imixtiune în modul de funcționare a organizației profesionale, care reprezintă toți medicii din România” și a cerut să fie reexaminată, avertizând că în caz contrar, actul normativ va duce la disfuncționalități majore în activitatea Consiliului Național al CMR și inegalități între medici.
În plus, Președintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Daniel Coriu, a subliniat că „actul normativ aflat în discuție (…) conține date ce vin în contradicție cu alte prevederi ale Legii nr. 95/ 2006, respectiv cu prevederile art. 419, lit. a) din Legea nr. 95/ 2006 care conferă membrilor CMR dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere ale organizației”.
Presedintele Klaus Iohannis
În cererea de reexaminare transmisă Parlamentului, președintele Klaus Iohannis subliniază că unele dintre soluţiile legislative cuprinse în Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2019, în forma adoptată de Parlament, sunt de natură să contravină principiului securităţii raporturilor juridice, putând genera discriminări între categoriile de membri ale aceleiaşi profesii, motiv pentru care se impune reanalizarea acestui act normativ.
Șeful statului atrage atenția că la „Art.427. – (1) Alegerea membrilor consiliului colegiului teritorial se va face pe specialități medicale după cum urmează: a) specialități medicale; b) specialități chirurgicale; c) specialități paraclinice; d) medicină de familie”, potrivit pct. 16 din Anexa nr. I.1.1 a Nomenclatorului de specialități medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății Publice nr. 1509/2008, cu modificările și completările ulterioare, medicina de familie constituie specialitate medicală. „Față de aceste dispoziții, considerăm că redactarea textului pct. 1 al articolului unic al legii transmise la promulgare este de natură să creeze confuzie în aplicare pentru destinatarii normei, deoarece nu se poate stabili dacă alegerea membrilor consiliului colegiului teritorial cu specialitatea medicină de familie se face în baza lit. a) sau în baza lit. d), ori în baza ambelor prevederi legale. În acest sens, sunt și dispozițiile art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, iar forma și estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor”, se arată în cererea de reexaminare.
De asemenea, președintele României arată că, Art. 416 din Legea nr. 95/2006 prevede că „În vederea exercitării profesiei de medic, medicii cetățeni români și medicii cetățeni ai unui stat membru al UE, ai unui stat aparținând SEE sau ai Confederației Elvețiene, stabiliți în România, precum și medicii care întrunesc condițiile prevăzute la art. 376 alin. (1) lit. c) și e) au obligația să se înscrie în Colegiul Medicilor din România”, iar articolul 419 lit. a) din același act normativ conferă tuturor membrilor Colegiului dreptul să aleagă și să fie aleși în organele de conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau naționale ale acestuia, fără distincție, însă forma propusă de Legislativ pentru art. 427 prin legea supusă reexaminării, conform căreia „alegerea membrilor consiliului colegiului teritorial se va face pe specialități medicale, nu ține cont de existența unei alte categorii de membri ai Colegiului Medicilor din România, respectiv medicii cu competențe limitate, care, deși au calitatea de membri în Colegiu, vor fi privați de dreptul de a alege și de a fi ales, întrucât aceștia nu figurează încadrați în grupa specialităților medicale stabilite de Nomenclatorul de specialități medicale”, se menționează în cererea de reexaminare.
Președintele României sesizează totodată că la pct. 1 al articolului unic din legea supusă reexaminării, noul alineat (4) al art. 427, Legea nr. 95/2006 prevede că „Pentru colegiile teritoriale pe raza cărora funcționează unități medicale în care își desfășoară stagiul de pregătire profesională medici rezidenți, în luna octombrie a fiecărui an, aceștia își vor alege un reprezentant. Alegerile se organizează de către colegiul teritorial pe parcursul a două zile, dar „neaplicând același criteriu de alegere și reprezentare în consiliu, în funcție de numărul de membri dintr-o grupă medicală, considerăm că norma poate conduce la crearea unui regim juridic distinct pentru medicii rezidenți, aceștia urmând a alege un „reprezentant” în Consiliu al cărui statut nu este clar determinat”.
În concluzie, șeful statului cere ca „Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății, a unor reglementări cu privire la programe guvernamentale naționale și cu privire la măsuri fiscal-bugetare”.
