Prevenirea și combaterea hepatitei C, într-o nouă abordare
Printr-o nouă campanie lansată de APAH-RO se propune o abordare diferită în lupta cu „ucigașul tăcut”, bazată pe situațiile specifice de la nivelul fiecărei comunități.
Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) a anunțat demararea unui nou proiect ce are ca principal obiectiv prevenirea și combaterea hepatitei C, care este numită și „ucigașul tăcut” sau „epidemia silențioasă“, pentru că mulți oameni pot avea hepatită de 30 sau mai mulți ani fără să știe asta. Acțiunea vizează un nou mod de abordare, care presupune o mai bună implicare a comunităților locale în realizarea acestui demers. Sugestivă în acest sens este chiar denumirea campaniei – „Implicarea comunităţilor locale în eliminarea hepatitei C”.
Marinela Debu, președintele APAH-RO, a precizat că prima comunitate locală în care se va debuta proiectul este comuna Cumpăna din județul Constanța, iar până la finele lunii martie se dorește testarea a 700-1.000 de persoane din cadrul acestei comunități.
Proiectul este însă unul mult mai complex și include o serie de activități care se alătură eforturilor făcute împreună cu autoritățile și alte organizații pentru atingerea obiectivului fixat de Organizația Mondială a Sănătății pentru anul 2030, eliminarea cazurilor de hepatită C. Noua abordare se bazează pe faptul că „autorităţile locale, medicii din teritoriu şi membrii unei comunităţi ştiu cel mai bine cu ce probleme se confruntă, fapt pentru care au posibilitatea de a veni mai rapid cu soluţii pe care le pot implementa direct sau pe care le pot înainta autorităţilor centrale”, după cum a arătat președintele APAH-RO.
Marinela Debu
Pe lângă campaniile de testare și informare desfășurate la nivelul mai multor comunități locale din țară, proiectul va include și realizarea unor studii comparative la nivel regional, privind strategiile naţionale de eliminare a hepatitei C, bazate pe date din România, Serbia, Bulgaria și Macedonia. În acest scop, APAH-RO va colabora cu asociații regionale de pacienți din țările respective.
O primă conferință regională a avut loc zilele trecute, printre temele abordate numărându-se provocările majore de sănătate publică cu care se confruntă autorităţile locale, viziunea României cu privire la tratament, planurile naţionale de eliminare a hepatitelor şi progresul înregistrat în regiunea Balcanilor, perspectiva medicilor cu privire la abordarea europeană a eliminării hepatitei C, screeningul şi diagnosticarea hepatitei C în zonele rurale. „Am avut ocazia să discutăm aplicat despre eliminarea hepatitelor, într-o abordare diferită. Conceptul de eliminare a hepatitelor pornind de la situaţiile specifice identificate la nivelul comunităţilor locale poate contribui la accelerarea procesului de diagnosticare şi includere în programul de tratament, astfel încât să atingem ţinta OMS de eliminare până în 2030”, a precizat Marinela Debu, referindu-se la acest eveniment.
Totodată, proiectul demarat de APAH-RO presupune și realizarea unei platforme de comunicare ce va include toți actorii implicați, pentru facilitarea dezbaterilor la nivelul reprezentanţilor autorităţilor naţionale, locale şi regionale.
Va fi pus la punct și un program educațional care se va concentra pe conştientizarea riscurilor hepatitei C şi necesităţii testării, în scopul eliminării hepatitei C la nivelul comunităţilor locale. În paralel se va lucra și la identificarea obstacolelor privind accesul le testarea pentru hepatita C, existente la nivelul comunităților locale. Nu în ultimul rând, în cadrul proiectului se vor organiza, lunar, întâlniri de sprijin și îndrumare pentru persoanele diagnosticate deja cu această afecțiune.
Marinela Debu mai amintește că hepatitele virale de tip B și C sunt considerate provocări majore de către Organizația Mondială a Sănătății, afectând la nivel global 325 de milioane de oameni și provocând anual decesul a 1,34 de milioane de pacienți. Nedepistate și netratate la timp, aceste afecțiuni generează cancer hepatic, 60% dintre cazurile de cancer hepatic având la bază testarea târzie și accesul la tratament în faze deja avansate ale bolii.
