Semnal de alarmă: Peste 3.000 de medicamente generice au dispărut de pe piața românească

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) solicită Guvernului României implementarea „de urgenţă” a unor măsuri care să asigure accesul pacienţilor români la sănătate şi să protejeze bugetul CNAS.

Peste 3.000 de medicamente generice (ieftine) au dispărut de pe piaţă în ultimii ani, este semnalul de alrmă pe care l-au tras reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), care atenționează Guvernul că „pacienţii din România plătesc în ultimii ani din ce în ce mai mult pentru medicamente, din cauza politicilor de preţ şi de taxare stabilite de Guvern, la care se adaugă creşterea accelerată a costurilor de producţie, generată de pandemie şi de războiul din Ucraina”.

APMGR subliniază că dispariția celor peste 3.000 de medicamente generice de pe piaţă „creează un paradox – pacienţii au la dispoziţie medicamente inovative (cu un preţ mai mare), dar nu au acces la medicamente generice (cu până la 80% mai ieftine)”, iar în acest context solicită Guvernului României „implementarea de urgenţă a unor măsuri care să asigure accesul pacienţilor români la sănătate şi care să protejeze bugetul CNAS, printre care ajustarea preţurilor cu rata inflaţiei, cel puţin pentru medicamentele de până în 50 lei, şi alinierea taxei clawback la 15% pentru medicamentele generice”.

Simona Cocoș, presedinte APMGR

Una dintre problemele cu care se confruntă producătorii de medicamente generice este creşterea prețurilor, la nivel global, ale tuturor componentelor care intră în producţia de medicamente (energie, transport, materii prime şi ambalaje). Deşi aceste creşteri sunt între 20% şi 300% faţă de anul 2021, preţul medicamentelor nu poate fi crescut, deoarece „este reglementat de către Ministerul Sănătăţii”, susțin producătorii.

„Pe lângă inflaţie şi limitarea preţurilor la medicamente, există însă şi o problemă a taxei clawback. Medicamentele generice de import compensate 100% şi cu preţuri până la 50 de lei plătesc o taxă clawback de peste 28%, deşi Legea 53/2020 prevede 20%. Diferenţa este dată de faptul că taxa se calculează la preţul de raft, preţ care include adaosurile comerciale şi costurile cu distribuţia”, se afirmă în comunicatul APMGR, în care se arată că inflaţia şi taxa clawback mai mare decât prevede legea afectează în special medicamentele generice, peste 3.000 dintre acestea ieşind de pe piaţă în ultimii ani.

Radu Ganescu – COPAC

O altă problemă semnalată de APMGR este aceea că, pe măsură ce medicamentele generice cu preţ mic, cele mai împovărate de taxare în acest moment, ies de pe piaţa din România, CNAS ajunge să cheltuie tot mai mult din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, deoarece va compensa medicamente mai scumpe.

„În momentul în care pacienţii nu găsesc medicamentele ieftine, cu siguranţă vor renunţa la tratament. Iar dacă vorbim de boli cronice, e grav, pentru că viaţa pacienţilor e în pericol. Iar pe termen lung, cheltuielile statului cresc exponenţial. Vorbim mereu că avem sau ne dorim să avem un sistem de sănătate centrat pe pacient, dar, de fapt, Guvernul are primordial în vedere cheltuielile pe termen scurt”, afirmă la rândul său, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC), Radu Gănescu.

În întreaga lume, medicamentele generice şi biosimilarele reprezintă soluţia pentru creşterea accesului la tratament, întrucât ele înseamnă mai mulţi pacienţi trataţi din aceeaşi sumă de bani, afirmă producătorii de medicamente generice.

Daniel Bran – APMGR

România are de patru ori mai puţine medicamente generice decât Polonia, de două ori mai puţine decât Cehia şi de şase ori mai puţine decât Germania. Există, deci, o oportunitate foarte mare de a genera economii suplimentare prin intrarea pe piaţă a unor noi medicamente generice.

„Există soluţii. Alinierea taxei clawback la 15% pentru medicamentele generice şi ajustarea preţurilor de până în 50 lei cu rata inflaţiei pot scoate din impas accesul pacienţilor la medicamente generice. Guvernul, prin Ministerul Sănătăţii şi cel al Finanţelor, trebuie să intervină de urgenţă pentru a corecta această situaţie paradoxală care face fabricarea şi importul medicamentelor generice extrem de dificile. Solicităm Guvernului să formeze un consiliu interministerial şi să pună în aplicare aceste soluţii”,  susţine Daniel Bran, vicepreşedinte APMGR.

Medicamentele generice sunt echivalentele medicamentelor originale ale căror brevete au expirat. Ele conţin aceeaşi substanţă activă ca şi produsul original, fiind echivalente din punct de vedere al dozei, concentraţiei, căii de administrare, siguranţei, eficacităţii şi indicaţiilor terapeutice.