Proiecții optimiste ale președintelui CNAS, pentru 2019

Răzvan Vulcănescu promite că, anul viitor, vor fi regândite programele de sănătate, va crește accesul pacienților la medicamente, va  fi rezolvată problema taxei clawback și va fi dezvoltată platforma informatică.

În prezența a peste 100 de invitați prezenți la cea de-a VII-a ediție a Aspen Healthcare Forum, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Răzvan Vulcănescu, a declarat că „anul viitor este unul important, în care dorim să aşezăm altfel programele naţionale de sănătate”. Oficialul CNAS a promis că Guvernul va da o hotărâre prin care se va reglementa modul în care se vor derula programele naţionale de sănătate şi „va fi o abordare mult mai legată între programele finanţate de Ministerul Sănătăţii şi programele finanţate de CNAS. Vom ajunge să fim mult mai aplicați, mult mai organizați pe partea de profilaxie, de prevenție, de screening. Astfel, vom putea să gestionăm mult mai eficient bugetul pe partea de programe curative”, a spus Vulcănescu.

Vicepreședintele Forumului European al Pacienților și președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), Radu Gănescu, a arătat însă că ar fi necesar un optimism mai temperat, în contextul în care mulți dintre pacienții români se confruntă cu lipsa accesului la servicii elementare de sănătate. „Sunt șase sute de comunități din România în care nu există medic de familie. Prin urmare, nu există prevenție, nu există diagnosticare timpurie, monitorizare. Ai numai pacienți bolnavi, eventual cronici, care, atunci când ajung în sistemul de sănătate, în orice serviciu spitalicesc, necesită cheltuieli foarte mari”, a subliniat Gănescu, propunând să se găsească o soluție prin care să cească accesul  la servicii de sănătate în zonele rurale, iar sistemul de sănătate să cheltuiască mai puțin în serviciile spitalicești.

În același context, șeful CNAS a subliniat că se dorește o reducere a plăților pentru servicii medicale efectuate în spațiul comunitar. „Am atins deja un apogeu – 130 de milioane de euro plăți la extern, doar în 2016. Știm cu toții că ne-au plecat specialiști în străinătate, ne pleacă și pacienții pentru a fi tratați – culmea, probabil tot de medici români. Și ne pleacă și banii pentru a trata pecienții respectivi”, a subliniat Răzvan Vulcănescu, apreciind că acesta este paradoxul sistemului românesc de sănătate la ora actuală și, totodată, o problemă care necesită rezolvare urgentă.

Referitor la platforma E-health, preşedintele CNAS a spus că aceasta constituie, în același timp, o oportunitate şi o prioritate, dar și „o şansă de a ieşi în evidenţă cu un element pe care foarte puţină lume din UE îl cunoaşte vizavi de România – faptul că platforma informatică este un exemplu de bună practică în ceea ce priveşte informatizare sistemului de sănătate şi care trebuie să beneficieze de absolut tot suportul ca ea să fie dezvoltată în mod sustenabil, real şi funcţional atât pentru noi, dar şi pentru practicieni şi pentru pacienţi”.

Radu Gănescu a atras însă atenția că, în timp ce autoritățe vorbesc despre „inovație, e-health și digitalizare”, pacienții sunt nevoiți să aștepte o lună până când „o hârtie” de care au nevoie ajunge de la Ministerul Sănătății la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Președintele COPAC a atras atenția și asupra lipsei donatorilor de sânge, în ciuda faptului că România răsplătește financiar donatorii, solicitând să se lucreze „masiv pe partea de conștientizare și informare, pentru a face donarea un act important”.

În ceea ce privește accesul pacienților la medicamente și găsirea unei soluții predictibile și sustenabile la problema taxei clawback, președintele CNAS a precizat că bugetul de referinţă trimestrial pentru calculul contribuţiei clawback fi updatat şi adus la nivelul anului 2018, iar discuțiile pe aceată temă, cu toți factorii implicați, recunoscând că sunt necesare modificări în sistem.

„Nu poţi să vorbeşti despre accesul la medicamente fără să vorbeşti despre clawback. Bugetul de referinţă trimestrial pentru calculul contribuţiei clawback dorim să îl aducem la nivelul anului 2018, să îl transformăm într-un buget de referinţă care să fie predictibil şi updatabil anual, astfel încât să nu ne întâlnim şi în 2028 pentru a discuta de faptul că nu s-a mai schimbat bugetul de zece ani”, a subliniat Vulcănescu.

În contextul preluării preşedinţiei rotative semestriale a Consiliului Uniunii Europene, Răzvan Vulcănescu apreciază că aceasta reprezintă o şansă pentru România, de aceea „trebuie să constituie pentru noi o obligaţie care să poată să fie transformată într-o oportunitate”. Președintele CNAS a subliniat însă că oportunitatea vine la pachet cu „responsabilitatea de a gestiona problemele europene pe un interval de şase luni. Discuţia trebuie să plece de la cadrul şi contextul european, ceea ce s-a făcut şi se doreşte să se facă mai departe şi ceea ce dorim noi să imprimăm pe agenda europeană ca ţară care deţine preşedinţia rotativă”, a concluzionat şeful CNAS.