Proteste la CJAS Buzău și la toate filialele CNAS și OPSNAJ din țară
În această dimineață, angajaţii CNAS, ai Caselor teritoriale și cei ai Casei OPSNAJ au au suspendat lucrul cu publicul pe perioadă nedeterminată, protestând astfel pentru salarii decente și condiții mai bune de muncă.
Buzoienii care au mers astăzi la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) pentru a-și rezolva anumite probleme au constatat că angajații instituției au suspendat activitatea cu publicul, pe perioadă nedeterminată, protestând astfel pentru a atrage atenția guvernanților că deși desfășoară un volum mare de activitate, sunt plătiți sub nivelul salariului mediu pe economie, salariile lor fiind la nivelul celor din 2018, iar din această cauză unii funcționari au migrat către alte instituții.
„Începând de joi, 2 noiembrie 2023, angajaţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), ai Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB), ai Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate şi ai Casei de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti (OPSNAJ) intră în protest generalizat pe perioada nedeterminată. Această decizie survine ca urmare a faptului că, după luni de zile de dialog şi de aşteptare, am constatat că pentru cei mici ca număr, în ciuda răspunderilor sociale majoare pe care aceştia le au, nu se găsesc soluţii. Însă sunt găsite soluţii satifăcătoare şi imediate pentru cei mari, de ordinul zecilor de mii de salariaţi”, au anunțat Blocul Național Sindical (BNS), împreună cu Federaţia Sindicatelor Caselor de Asigurări de Sănătate (FSCAS), printr-un comunicat.
Sindicaliștii spun că BNS, FSCAS şi conducerea CNAS au încercat să rezolve aceste probleme, promovând un proiect de lege care să genereze suportul legislativ necesar corecţiilor salariale, în condiţiile în care salariaţii din aceste instituţii nu au beneficiat de nicio creştere salarială din 2018 până în prezent, dar proiectul de lege a ajuns pe agenda plenului Camerei Deputaţilor (camera decizională) și a fost retras de la vot, pe motiv că impactul financiar este prea mare.
„În ciuda unor promisiuni care ne-au fost făcute după protestul din data de 10 iulie 2023, am constatat că s-au găsit soluții prin ordonanțe de urgență pentru alte categorii de salariați din sănătate, cu excepția noastră. În ciuda eforturilor comune pe care le-am facut pe partea sindicală, împreună cu președintele CNAS și conducerea executivă a acesteia (cărora le mulțumim public pentru deschiderea și cooperarea pe care le-au manifestat până în prezent) ne vedem nevoiți să apelăm la această soluție disperată: protest generalizat pe perioadă nedeterminată!”, se arată în comunicat.
În luna iunie, angajații CNAS au protestat având aceleași revendicări și au amenințat Guvernul că vor declanșa greva generală dacă nu li se soluționează solicitările.
Protestatarii atrag atenția că în perioada protestului „activitatea de relații cu publicul va fi grav perturbată, inclusiv procesarea tuturor documentelor venite de la furnizorii de servicii, de la companii (concedii medicale) și, nu în ultimul rând, a programelor naționale de sănătate, din cauza faptului că majoritatea salariaților din CNAS, CASMB, CJAS-uri și OPSNAJ intră în protest generalizat pe perioadă nedeterminată. În acest sens, 90% din salariații Casei și-au exprimat acordul cu privire la acest protest, cu excepția conducătorilor instituției de la nivel central și teritorial”, se arată în comunicat.
Ei spun că, după anunțul Guvernului referitor la asumarea răspunderii pe Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung „s-a produs un fenomen extrem de periculos: peste 100 de salariați din CNAS, CASMB, OPSNAJ și CAS județene au migrat către alți ordonatori de credite din sistemul public”, ceea ce aduce „grave atingeri” funcționării acestor instituții în relația cu cei peste 40.000 de furnizori de servicii de sănătate.
Sindicaliștii susțin că nu au cerut rectificări bugetare şi au precizat că resursele financiare necesare salariilor angajaţilor sunt insignifiante şi se regăsesc deja în bugetul CNAS, ca urmare a economiilor făcute la fondul de salarii pe parcursul acestui an.
„Nu am cerut rectificări bugetare! Resursele financiare necesare salariilor noastre sunt insignifiante și se regăsesc deja în bugetul CNAS datorită economiilor făcute la fondul de salarii pe parcursul acestui an. Atragem încă o dată atenția că, în ultimii 4 ani, prin plecări voluntare, această instituție a pierdut peste 25% din totalul salariaților din motive de politică salarială. Avem nevoie de o soluție juridică pentru a putea plăti salarii corecte lucrătorilor din CNAS, CASMB, CAS județene și OPSNAJ!”, spun sindicaliștii care ăși cer scuze „în fața publicului pentru această situație dificilă și pentru neplăcerile care vor urma! Am depus eforturi considerabile și simțim că acestea nu au fost înțelese în întregime, iar buna noastră credință a fost interpretată greșit de către politicieni”.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat miercuri seară, la TVR, că speră să existe înţelepciune din partea conducerii instituţiei şi a salariaţilor, întrucât întreruperea acordării de servicii medicale nu poate fi acceptată. „Eu sper să fie un protest în care să existe în primul rând o negociere. Preşedintele CNAS, Andrei Baciu, cred că ar trebui să facă paşi în a asculta doleanţele celor care protestează. Ca să rezolvi o problemă trebuie să existe dialog”, a declarat ministrul Rafila, care a subliniat că CNAS „este o instituţie-cheie”, care decontează medicamentele la farmacii şi finanţează spitalele, iar „întreruperea acordării de servicii către asiguraţi, pacienţi, este ceva pe care nu cred că putem în vreun fel să-l acceptăm”.
Ministrul afirmă că, deşi CNAS are „cel mai mare buget din România, de câteva ori mai mare decât bugetul Ministerului Sănătății”, trebuie să se înțeleagă „foarte clar că şi contributivitatea la Fondul Asigurărilor de Sănătate este o problemă, pentru că în România contribuie circa 5 milioane de persoane şi beneficiază de servicii medicale circa 19 milioane”, a afirmat ministrul Rafila. El susține însă că „măsurile fiscale luate de Guvern încearcă să repare o parte din această problemă”, unele categorii de salariaţi care erau scutite de plata asigurărilor de sănătate fiind obligate acum să plătească.
