Răzvan Prisada: ANMDMR trebuie să-și recâștige statutul de instituție de elită
Este necesar ca această instituție să-și recapete statutul pe care l-a avut și pe care îl merită, la pachet cu repoziționartea profesiei de farmacist în sistemul de sănătate”, a afirmat președintele ANMDMR, la conferința-dezbatere „Rolul farmacistului în sistemul de sănătate românesc”.
Razvan Prisada, presedinte ANMDMR
Farm. dr. Răzvan Prisada, șef lucrări UMFCD, președinte ANMDMR, a precizat, în deschiderea primei dezbateri din cadrul campaniei „Farmacist pentru sănătate”, cu tema „Rolul farmacistului în sistemul de sănătate românesc”, că evenimentul este de fapt o continuare a unui lung șir de manifestări pe aceeași temă. Multe dintre acestea au fost inițiate și susținute chiar de el, fie în calitate de vicepreședinte al Colegiului Farmaciștilor din România și de președinte al Colegiului Farmaciștilor din Buzău, fie de cadru didactic al Facultății de Farmacie a Universității „Carol Davila” din București, de președinte al Grupului de lucru pentru Produse farmaceutice și dispozitive medicale din cadrul Consiliului Uniunii Europene pe perioada asigurării de către România a președinției rotative sau de membru al Grupului tehnic de experți în domeniul farmaceutic și al dispozitivelor medicale și mai nou, din poziția de președinte al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR). Atât Facultatea de Farmacie a UMFCD, care a inițiat campania „Farmacist pentru Sănătate”, care se va defășura pe parcursul acestui an, când marchează 100 de ani de la înființare, cât și Colegiul Farmaciștilor din România susțin că farmacistul, care are un rol-cheie în sistemul românesc de sănătate, nu mai trebuie să fie privit ca un simplu „vânzător” de medicamente, ci să fie respectat ca un adevărat profesionist, așa cum este și să i se recunoască acest statut, pe care îl merită.
Subliniind că „repoziționarea farmacistului în cadrul sistemului de sănătate românesc” este un deziderat pe care l-a susținut în ultimii ani și care începe să devină realitate, farmacistul buzoian a subliniat că va face tot ce-i stă în putință pentru ca și ANMDMR să-și redobândească „statulul de instituție de elită, pe care îl merită”.
Pornind de la tema dezbaterii, Răzvan Prisada a amintit că în urmă cu câțiva ani „am pornit împreună cu mulți dintre dumneavoastră un proiect de schimbare a statutului profesiei de farmacist, menit să repună lucrurile în făgașul firesc, pe care cu toții ni l-am dorit. Încă din 2017 am vorbit despre repoziționarea farmacistului în sistemul de sănătate din România. Mulți s-au uitat atunci oarecum cicumspect, dar era vorba despre lucruri care erau și sunt foarte necesare pentru profesia căreia eu îi sunt dedicat și mă bucur că suntem acum în poziția de a nu mai vorbi doar despre viitor, despre lucruri pe care ni le-am fi imaginat sau ni le-am fi dorit. Multe dintre ele sunt deja în desfășurare, în practică, s-au întâmplat sau urmează să se întâmple”, a prezentat, pe scurt, farm. dr. Răzvan Prisada, parcursul demersurilor pentru repoziționarea profesiei de farmacist, pe care a susținut-o constant în ultimii ani.
Președintele ANMDMR a menționat că și pregătirea universitară și materiile fundamentale de profil farmaceutic studiate acum sunt mult mai ușor accesate de către studenți, în comparație cu posibilitățile pe care le aveau la dispoziție cei care au studiat la sfârșitul secolului trecut. În plus, „pregătirea universitară de care beneficiază studenții Universităților de Medicină și Farmacie din România permite desfășurarea activităților foarte specializate și destul de complexe, cum este cazul celor de la ANMDMR, fie că vorbim despre domeniul farmacovigilenței, despre studii clinice, despre activitatea complexă a tot ceea ce înseamnă autorizări de diverse feluri și chiar despre activitatea de inspecție care pare cea mai interesantă pentru colegii noștri. Trebuie să subliniez că pregătirea universitară, și am constatat asta în fiecare zi a activității din ultimele zece luni, deschide calea și oferă toate bazele necesare desfășurării acstui spectru de activități pe care agenția le are în atribuțiile legale. Mai mult decât atât, aș spune eu, spectrul foarte larg, pentru unii prea larg, al pregătirii de care beneficiază studenții, viitorii absolvenți, farmaciștii prezentului și ai viitorului, ne permit să ne adaptăm și să evoluăm odată cu nevoile sistemului de sănătate, pentru că, de fapt, despre asta este vorba, despre posibilitatea pe care o ai odată aruncat în piața liberă, să te poți reinventa și adapta nevoilor și răspunderii nevoilor pe care sistemul de sănătate le are și care se modifică permanent”.
Pe de altă aprte, farmacistul Răzvan Prisada consideră că pandemia este cel mai bun exemplu al modului în care farmaciștii s-au putut adapta rapid și au răspuns nevoilor sistemului de sănătate, în ultimii trei ani, iar acest lucru nu poate fi ignorat, demonstrând că „activitatea pe care farmaciștii, atât din farmaciile comunitare cât și din spitale, au desfășurat-o începând cu martie 2020, modul rapid în care s-au organizat, astfel încât să se poată merge mai departe, continuând cu proiectul-pilot de testare rapidă în farmacii. Nu în ultimul rând, proiectul-pilot privind vaccinarea, care deja își arată beneficiile, este pentru mine o mare bucurie, pentru că s-a reușit să înceapă. Toate acestea constituie exemple edificatoare a capacității farmaciștilor de a se adapta, de a se reinventa și de a lua decizii benefice pentru sistemul sanitar, mai ales în momente de criză. Pe de altă parte, ANMDMR este o instituție fundamentală pentru farmaciști, pentru profesia de farmacist și pentru piața farmaceutică”.
Prezentă la dezbatere, Adela Cojan, președinta CNAS, a declarat că este într-adevăr necesară redefinirea rolului farmacistului în sistemul de sănătate, dar esențială este consilierea pe care farmacistul o are cu pacientul, în legătură cu schema terapeutică pe care acesta o urmează.
Privind în perspectivă, președintele ANMDMR a spus că principalul motiv pentru care el a renunțat la activitatea de farmacist într-o farmacie comunitară și a optat să profeseze în agenție, a fost acela că și-a dorit foarte mult „reconstruirea acestei instituții, care înseamnă, printre altele, și readucerea farmaciștilor în agenție”.
Răzvan Prisada a explicat că parteneriatul încheiat cu UMFCD a permis ANMDMR ca, în 2022, să ofere un stagiu de practică de o lună de zile, pentru cinci dintre studenții de anul IV, cu cele mai bune rezultate în anii anteriori. „Îmi doresc foarte mult ca acest lucru să devină o obișnuință, o normalitate, și aș dori la fel de mult ca o parte dintre ei să vină să lucreze în agenție, după terminarea facultății. Colegii mei, cărora le mulțumesc, i-au îndrumat – și i-au trecut prin toate departamentele și toate activitățile pe care noi le desfășurăm -, le-au oferit posibilitatea de a-și face o imagine cât mai completă și corectă despre activitatea noastră. Am spus-o și o spun cât se poate de răspicat, că dincolo de dificultățile de a găsi oameni, trebuie să ne uităm și la calitate. Prin urmare, dacă vom reuși prin această colaborare să-i aducem pe cei mai buni în agenție, măcar pentru câțiva ani, aș fi foarte încântat”, a completat președintele ANMDMR.
Prisada a mai spus că, împreună cu colegii săi, va face „tot ce ține de noi pentru ca agenția să redevină măcar ceea ce aveam eu în imagine atunci când am absolvit, în 2004, o instituție de elită, plină de profesioniști, unde era greu să ajungi. Eu unul, consideram că este așa, un ideal, posibilitatea să ajung o dată în agenție. Este necesar ca această instituție să-și recapete statutul pe care l-a avut și pe care îl merită, iar acest fapt vine la pachet cu redobândirea statutului de profesionist al farmacistului, de repoziționarea acestei profesii în sistemul sanitar, așa cum știm cu toții că este normal”.
Prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul UMFCD, a subliniat că „farmacistul este şi trebuie să fie înţeles ca fiind unul dintre stâlpii sistemului de sănătate”, iar îmbunătățirea imaginii și statutului farmacistului ar atrage mai mulți studenți către Facultatea de Farmacie, care în ultimii ani are din ce în ce mai puțini candidați.
Prof. univ. dr. farm. Dumitru Lupuliasa, președintele Colegiului Farmaciștilor din România a atras însă atenția că deși în România sunt peste 20.000 de farmaciști, aceștia sunt „insuficient valorizați”.
Prof. dr. farm. Doina Draganescu
Prof. dr. Doina Drăgănescu, decanul Facultății de Farmacie din cadul UMF „Carol Davila”, și-a amintit că pe vremea când Agenția Națională a Medicamentului se numea Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentului, aici lucrau „mulți dintre profesorii noștri”, între care și profesorului Lupuliasa și chiar ea însăși și-a făcut aici lucrarea de doctorat, sub conducerea unui șef al Departamentului de plante.
„Există o colaborare istorică pe care totdeauna, facultatea a apreciat-o și acum avem colegi care colaborează foarte bine, deci, da, suntem împreună în acest demers. Mă mai gândeam că nu există farmaciști lipsiți de calități, există doar ideea de a căuta și a găsi care e locul pentru care ești potrivit. Fiecare dintre noi avem un set de abilități și de competențe care ne fac utili într-o anumită zonă de activitate și cred că, de fapt, asta va fi provocarea, să vedeți care dintre copiii noștri cu aceste abilități, care să fie potrivite agenției”.
Managerii spitalelor prezenți la dezbatere au spus însă faptul că farmaciștii sunt „profesioniști de bază” ai echipei medicale, având un rol major în prescripția și stabilirea dozajului și duratei de administrare a tratamentului medicamentos, fiind în permanentă legătură cu medicii clinicieni.
Farm. Simona Negreș, vicepreședinte al Colegiului Farmaciștilor din România, a exlicat însă că încă se face confuzie între farmacistul clinician și farmacistul de spital care, fie că este șef sau angajat în farmacia spitalului, este cel care are ca atribuții „asigurarea necesarului de medicamente spitalului respectiv, în timp ce farmacistul clinician ar fi cel care ar trebui să participe la activitatea de farmacovigilență, la urmărirea antibioterapiei, poate la protocoale de tratament alături de medic. Deci, acești doi farmaciști sunt diferiți. Numai că Legea 95 (a reformei în sănătate – n.r.) îi încurcă; le înșiră niște atribuții, una după alta, fără să precizeze că farmacistul de spital are următoarele atribuții, iar farmacistul clinician are următoarele atribuții. De aici pornește confuzia”.
