România își păstrează ultimul loc în Indexul European al Consumatorului de Sănătate
Infecțiile intraspitalicești, mortalitatea infantilă și cea provocată de bolile oncologice sunt doar câteva din problemele acute care ne mențin la coada clasementului UE.
La finele anului 2016, sistemul public de sănătate din România reușea performanța negativă de a cădea pe ultimul loc în Indexul European al Consumatorului de Sănătate. Clasamentul este realizat anual, pe baza analizelor performanțelor medicale din țările Uniunii Europene. Contraperformanța venea după o ascensiune de două locuri, la sfârșitul anului anterior. Odată ajunsă pe ultimul loc, România a continuat să rămână la coada clasamentului, unde se află și după un an de guvernare PSD, în timpul căruia Ministerul Sănătății a fost condus de Florian Bodog, înlocuit ieri de Sorina Pintea, ministrul celui de-al treilea guvern care se perindă la conducerea țării într-un an.
Recent, compania suedeză Health Consumer Powerhouse, care realizează această analiză anuală, a dat publicității rezultatele pentru anul 2017, care plasează România pe ultimul loc, pentru al doilea an consecutiv, în topul sistemelor publice de sănătate din Uniunea Europeană.
Punctajul total obținut de țara noastră este mai mic decât cel înregistrat în anii anteriori și cel mai mic din toate țările Uniunii, problemele semnalate în urma studiului fiind aceleași cu care sistemul se sănătate se confruntă de ani buni.
Scorul total obținut de România în Indexul European pe 2017 al sistemelor de sănătate este de 439 de puncte, mai slab decât punctajul acordat Bulgariei, Albaniei, Macedoniei ori Muntenegrului, tări cu care Romania a concurat în ultimii ani pentru evitarea clasării pe ultimul loc. Din cauza problemelor grave în gestionarea sistemului public de Sănătate, țara noastră nu s-a mai dovedit un concurent demn de luat în seamă, „adjudecându-și” detașat locul din coada clasamentului, pe care l-a deținut și până acum.
Pentru a face clasamentul, Indexul European al Consumatorului de Sănătate a utilizat chestionare completate chiar de către pacienţi, fiind luate în calcul aspecte care au variat de la drepturile şi informarea pacienţilor până la timpii de aşteptare pentru tratament, rezultatele tratamentelor, prevenţia şi accesul la produsele farmaceutice.
A rezultat astfel că România este pe primul loc în clasament la rata infecțiilor intraspitalicești rezistente la tratament și la mortalitatea infantilă, ocupând totodată primele locuri la mortalitatea din cauza cancerului și a bolilor cardiovasculare.
Și la cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor, Romania se află la coada clasamentului, în urma noastră aflându-se doar Letonia, Muntenegru, Macedonia și Albania. În anul 2017, pe primele trei poziții se situează Olanda cu 924 puncte, urmată de Elveția cu 898 puncte și Danemarca cu 850 puncte. De altfel, Olanda este singura țară care, din 2005, de când a început să fie întocmit acest raport, s-a clasat în mod constant pe primele trei locuri.
Nici în privința procentului de infecții intraspitalicești rezistente la antibiotice România nu părăsește utimul loc al clasamentului, numărându-se și printre țările cu cele mai mici rate de supraviețuire în cazul bolnavilor de cancer. La acest din urmă capitol trebuie menționat că datele din raport sunt din 2012, acestea fiind ultimele disponibile.
Pentru realizarea acestui clasament au fost utilizate și date furnizate de Sistemul European de Supraveghere a Rezistenței la Antibiotice, fiind colectate informații din peste 800 de laboratoare de sănătate publică, care deservesc peste 1.300 de spitale din 31 de state europene.
