România poate atinge țintele de vaccinare anti-HPV din Planul Național de Combatere și Control al Cancerului
În contextul Săptămânii Mondiale a Vaccinării, Acțiunea HPV România salută public, eforturile Guvernul României de a optimiza accesului la vaccinarea anti-HPV.
România are potențialul de a-și atinge la timp țintele de vaccinare anti-HPV din Planul Național de Combatere a Cancerului (PNCC), respectiv 30% în 2025 și 40% în 2030, având cel mai larg cadru de accesibilitate pentru vaccinarea anti-HPV din Uniunea Europeană. Obiectivele de vaccinare anti-HPV stabilite la nivel global și european sunt: 90% în rândul populației țintă de fete și creșterea semnificativă a ratelor de vaccinare în rândul băieților, până în anul 2030.
Alături de programe populaționale de screening, vaccinarea rămâne una dintre cele mai puternice măsuri de prevenție primară pentru un control eficace al cancerului de col uterin și al celorlalte cancere cauzate de infecția cu HPV.
Măsurile și intervențiile cu impact dovedit pentru creșterea ratelor de vaccinare includ campanii de conștientizare și educație, traininguri adresate personalului implicat în vaccinare, colaborarea multi-sectorială și sisteme de monitorizare îmbunătățite.
Derularea vaccinării la scară largă reduce incidența și mortalitatea prin cancer de col uterin
Dr Carmen Ungurean
Prin implementarea unui sistem de compensare cu acces gratuit pentru fetele și băieții cu vârste între 11 și 19 ani neîmpliniți și compensarea de 50% a costului vaccinului pentru femeile cu vârsta între 19 –45 ani împliniți, sunt create astfel premisele evoluției către derularea vaccinării la scară largă și reducerea incidenței și a mortalității prin cancer de col uterin, obiective dezirabile și absolut necesare pentru țara noastră.
„Vaccinarea anti-HPV este metoda de prevenție cu eficacitate maximă asupra indicatorilor de incidență a cancerului de col uterin. Iar pentru a gestiona eficient implementarea vaccinării, monitorizarea este esențială – fără o bună monitorizare, nu putem evalua impactul. Totodată, în vederea creșterii adresabilității la vaccinare, e important sa ne uităm la educație: educația pentru sănătate a populației trebuie integrată în contextul larg al educației generale, deoarece nu putem avea o populație cu un nivel înalt de educație sanitară și un nivel scăzut de educație generală. Colaborarea cu sistemul de educație este esențială pentru a cultiva comportamente sănătoase și pentru a sprijini populația să facă alegeri informate. Mesajele de sănătate trebuie adaptate pentru a răspunde nevoilor specifice ale fiecărei categorii de populație, iar în privința vaccinării, trebuie să ne concentram pe construirea încrederii, nu doar să combatem curentele anti-vacciniste”, afirmă dr. Carmen Ungurean, director secție boli netransmisibile, Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).
Posibila evoluție a ratelor de vaccinare anti-HPV în următorii ani? Perspective optimiste pentru România
Dr Gindrovel Dumitra
Proiecțiile bazate pe informațiile disponibile privind acoperirea vaccinală anti-HPV în perioada 2020-2023 sugerează că România are un potențial semnificativ de a îndeplini țintele de vaccinare prevăzute în PNCC, respectiv 30% până în 2025 și 40% până în 2030, dacă se menține un ritm de creștere a ratei de vaccinare cel puțin similar cu cel înregistrat în primii ani de intervenție 2020 – 6%, 2021 -12% și 2022- 20%. O extrapolare a acestei evoluții, bazată pe un model linear de creștere, arată că un nivel de acoperire vaccinală de 40% s-ar putea atinge în 2027, unul de 70% în 2035 și de 90% în 2040, prin menținerea unei creșteri a ratei de acoperire de + 4.6%/an.
„Este încurajator că, acum, în timpul Săptămânii Europene a Imunizării 2024, să observăm o disponibilitate largă a vaccinului HPV, atât la nivel național, cât și internațional. Reflectând la campania de vaccinare din România, care s-a aflat la un nou început în 2020, este clar că ne-am confruntat cu ani pierduți. Din 2008 până în 2020, am pierdut 12 ani prețioși și, implicit, viețile a aproximativ 1500-1700 de femei anual. Acum, odată cu introducerea noului mecanism de compensare, avem ocazia să vedem prescrise între 10.000 și 12.000 de doze de vaccin HPV lunar, o cifră impresionantă care nu părea tangibilă atât de repede. Extinderea eligibilității vaccinării și posibilitatea recuperării schemelor de vaccinare ne oferă șansa să facem progrese semnificative și să favorizăm o decizie mai simplă și mai informată în ceea ce privește vaccinarea minorilor”, afirmă dr. Gindrovel Dumitra.
Povara și incidența cancerului de col uterin în contextul progresului economic
Chiar dacă România a înregistrat o creștere economică impresionantă în ultimele decenii, incidența cancerului de col uterin se aliniază cu cea din țări cu niveluri economice considerabil mai scăzute, cum ar fi Venezuela, Peru, Congo sau Myanmar. Din perspectiva mortalității, situația femeilor din România este chiar mai defavorabilă decât în cazul incidenței – cancerul cervical constituie a patra cea mai frecventă cauză oncologică de deces pentru femeile românce.
Contribuția disproporționată a României la incidența și mortalitatea prin cancer de col uterin în UE: circa 12% din femeile nou diagnosticate cu cancer de col uterin (peste 1:8 cazuri) și 13% din decesele (aproape 1:8 cazuri) survenite în toate cele 27 de State Membre UE provin din România.
Cu 3,368 de cazuri noi înregistrate la nivelul anului 2022 și 1793 de decese, România înregistrează cele mai ridicate rate de incidenţă și mortalitate prin cancerul de col uterin din Uniunea Europeană, care sunt de 2,7 și, respectiv, 3,2 ori mai mari decât media europeana
Măsuri și intervenții cu impact dovedit pentru creșterea ratelor de vaccinare
Având cel mai larg cadru de accesibilitate pentru vaccinarea anti-HPV din UE, România are nevoie doar de intervenții strategice punctuale care să adreseze barierele existente:
1. Campanii de conștientizare și educație: Sensibilizarea publicului larg și a grupurilor țintă despre beneficiile vaccinării anti-HPV și rolul acesteia în prevenirea cancerului de col uterin și a altor cancere cauzate de infecția cu HPV.
2. Traininguri adresate personalului implicat în vaccinare: Programe de formare care să îmbunătățească abilitățile personalului de sănătate în recomandarea vaccinului și gestionarea ezitării la vaccinare. Studii recente relevă că recomandarea medicului este principalul factor care determină părinții să își vaccineze copiii, chiar și în cazul unei inițiale ezitări pentru vaccinare.[10]
3. Colaborarea multi-sectorială: Îmbunătățirea colaborării între diferite sectoare – sănătate, educație, societate civilă și mass-media- pentru a maximiza resursele și a difuza eficient informațiile despre vaccinare.
4. Sisteme de monitorizare îmbunătățite: Implementarea unor sisteme eficiente de monitorizare și call/recall (mesaje pentru chemarea la vaccinare) care să permită urmărirea progreselor și intervenția rapidă acolo unde acoperirea vaccinală este sub așteptări.
5. Strategii privind infrastructura: În situația capacității limitate a infrastructurii existente, așa cum este și cazul României, se poate lua în considerare extinderea punctelor de vaccinare prin includerea farmaciilor, organizarea unor centre de vaccinare independente sau în cadrul spitalelor și instituirea unităților mobile de vaccinare pentru comunitățile defavorizate. Datele relevate de o cercetare recentă arată un nivel crescut de acceptare din partea farmaciștilor raportat la asumarea serviciului de vaccinare (86%).
Urgența dezvoltării unei strategii eficiente de prevenție și control
Analiza datelor de incidență și mortalitate asociate cancerului de col uterin în România subliniază urgența dezvoltării unei strategii eficiente de prevenție și control. Prin implementarea măsurilor care sprijină vaccinarea anti-HPV, coroborat cu derularea unui program de screening populațional, România are șansa să reducă semnificativ impactul acestei boli. Vaccinarea nu doar că salvează vieți, dar este și o măsură cost-eficientă, amplificând beneficiile economice și de sănătate publică.
Este momentul pentru România să își asume un rol de lider regional în lupta împotriva cancerelor prevenibile prin vaccinare, realizând progrese importante în alinierea la obiectivele europene și globale de eliminare a cancerelor cauzate de infecția cu HPV.
Obiectivul de eliminare a cancerului de col uterin a fost stabilit și considerat fezabil prin dialogul deschis între autorități, cercetători, lideri științifici, societatea civilă și profesioniști din domeniul sănătății, primul document rezultat în baza acestei colaborări multisectoriale fiind Strategia Globală pentru Eliminarea Cancerului de Col Uterin lansată în 2020, de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), printr-o rezoluție adoptată de 194 de țări.
Strategia OMS are ca obiectiv ca până în anul 2030 incidența cancerului de col uterin să scadă și să se mențină sub 4 cazuri noi la 100.000 de femei. Atingerea acestui obiectiv este posibilă dacă sunt îndeplinite 3 ținte esențiale: 90% din fetițe să fie vaccinate împotriva virusului papilloma uman (HPV) până la împlinirea vârstei de 15 ani, 70% din femeile adulte să beneficieze de servicii de screening cu un test performant de două ori în intervalul de vârstă 35-45 ani și 90% din femeile depistate cu un test pozitiv să aibă acces la tratamentul eficace al leziunilor precanceroase și al celor maligne.
