S-a lansat Atlasul Politicilor de Prevenție HPV
Evenimentul, organizat de deputatul Cătălin Teniţă, la Palatul Parlamentului, în colaborare cu Forumul Parlamentar European pentru Drepturile Sexuale şi Reproductive şi cu European Cancer Organisation, a avut loc în prezența a numeroși invitați din țară și din străinătate.
În fiecare an, 61.072 de femei din Europa sunt diagnosticate cu cancer de col uterin și 25.829 mor din cauza bolii, iar România are cea mai mare rată de mortalitate din UE din această cauză, potrivit Human Papillomavirus and Related Diseases Report 2019, deși conform OMS, vaccinul HPV are o eficiență de aproape 100% în prevenirea infecțiilor cu virus HPV (human papilloma virus), atât de răspândit încât aproape toți bărbații și femeile active sexual se vor infecta cu cel puțin un tip HPV pe parcursul vieții. Australia, campioană la vaccinarea anti-HPV, și-a propus să elimine până în 2028 cancerul de col uterin ca ameninţare a sănătăţii publice, iar vaccinarea adolescenţilor în școli joacă un rol important în acest proces. În 2020, în rândul tinerilor australieni de 15 ani, rata vaccinării era de 81,5% pentru fete și de 76,8% pentru băieţi.
În 2020 a fost lansat The Cervical Cancer Prevention Policy Atlas (Atlasul Politicilor de Prevenție pentru HPV), o hartă comparativă care analizează politicile de prevenire a cancerului de col uterin în 46 de țări din Europa, care au fost evaluate din punct de vedere al prevenției primare, secundare și informării online disponibile despre HPV, cancerul de col uterin și vaccinare.
Sub titlul „HPV Prevention: where do Romania and Europe stand?”, deputatul REPER Cătălin Teniță, în colaborare cu cu Forumul Parlamentar European pentru Drepturile Sexuale şi Reproductive şi cu European Cancer Organisation a organizat, la Palatul Parlamentului, o conferință internațională care a reunit nume importante din lumea medicală și politică pentru a discuta situația prezentă și perspectivele de viitor în combaterea HPV.
În cadrul evenimentului a fost lansată cea de-a doua ediție a Atlasului politicilor de prevenție pentru HPV, care conține date și informații complexe despre cancerul de col uterin (CCU) față de ediția din 2020. Documentul oferă perspective asupra prevenției primare (vaccinarea anti-HPV), prevenției secundare (screening pentru cancerul de col uterin), dar și perspective asupra informării online puse la dispoziție de autoritățile publice despre riscul de CCU și prevenția prin vaccinare și screening.
Planul European de Combatere a Cancerului are setată o țintă foarte ambițioasă pentru cancerul de col uterin, de a atinge un procent de vaccinare pentru populația feminină eligibilă de peste 90%, până în 2030.
„Atlasul oferă un backup cuprinzător pentru politicile europene pentru prevenţie primară, secundară, pentru screening şi informaţii despre HPV şi pentru prevenţia acestuia”, a declarat Cătălin Teniţă, care a subliniat că țările cu cele mai bune performanţe în prevenția pentru HPV sunt Danemarca, Suedia, Finlanda, Marea Britanie şi Irlanda, pe când România are o incidență de 4 ori mai mare decât media europeană, înregistrând 32,3 cancere/ 100.000 de femei/ an și o rată scăzută de vaccinare HPV şi de screening pentru cancer de col uterin.
Documentul prezintă o diviziune clară între regiuni, Europa de Vest și de Nord situându-se mai sus decât Europa de Est și de Sud, 15 țări fiind indicate cu un site web excelent, susținut de guvern, cu informații despre HPV, vaccinare, cancer de col uterin și screening. Între acestea, Belgia, Danemarca, Irlanda sau Marea Britanie au scoruri de 100% pentru politicile lor de prevenire a cancerului de col uterin, iar între țările membre UE. La polul opus se situează România (37,4%), Bulgaria și Slovacia (60%), unde există foarte puține fonduri pentru vaccinuri, vaccinurile sunt doar pentru fete, iar programele de screening sunt prost organizate.
„Când vezi țări care performează mai bine ca țara ta, te întrebi de ce se întâmplă asta, de ce țările vecine au politici mai bune și începi să le ceri politicienilor să îmbunătățească aceste lucruri. Și oferim ghidaj pentru aceste lucruri în cele 3 arii cheie: prevenție primară, secundară și informarea online de la autoritățile publice”, a subliniat Neil Datta, director executiv al Forumului Parlamentar European pentru drepturile sexuale şi reproductive (EPF), care a prezentat noua ediție a Atlasului.
Pe de altă parte, România nu are încă un Plan Național de Control al Cancerului aplicabil, birocrația întârzie foarte mult accesul tinerelor fete la vaccinare, iar programele de vaccinare nu includ încă și băieții, pentru a putea atinge o cvasi-eliminare a cancerelor HPV până în 2030, așa cum a fost stabilit prin Planul european al cancerului. Subliniind că fiecare statistică privind incidența unor boli precum cancerul conține, de fapt, povești de viață, de familie și chiar de societate, pe care autoritățile nu au dreptul să le ignore și sunt datoare să identifice, să susțină și să aplice politici coerente și eficiente de prevenție, depistare precoce și tratament, Cătălin Teniță a subliniat că „este timpul să ne mobilizăm, să ne unim forţele, să ne intensificăm eforturile pentru a creşte rata de vaccinare HPV, să avem proceduri de screening şi să îmbunătăţim informaţiile în România şi în întreaga Europă. Să ţinem minte că dacă alegem vaccinarea, alegem o moştenire de sănătate şi de bunăstare pentru copiii noştri şi pentru generaţiile viitoare. Dacă nu acum, când?”, a întrebat el, retoric, reprezentanții autorităților, prezenți la eveniment.
La rândul său, consilierul prezidenţial Diana Păun a subliniat că acest efort special de prevenţie evidențiază angajamentul comun pentru promovarea sănătăţii sexuale şi reproductive şi a drepturilor din România, apreciind că succesul acestuia depinde de performanţele întregului sistem de sănătate, de o abordare integratoare anti-HPV și de eforturi comune ale autorităților și ale populației. „HPV este o problemă de sănătate publică, de importanţă majoră, şi acest Atlas de prevenţie aduce cu sine valori importante pentru autorităţi, asigurând o abordare integrată pentru prevenţie şi control. Trebuie să ne asigurăm că cetăţenii noştri înţeleg importanţa acestei abordări. Este necesar să le câştigăm sprijinul şi angajamentul printr-un efort comun. Educaţia joacă un rol fundamental în ceea ce privește metodele de prevenţie şi, prin accesul la servicii medicale adecvate putem să contribuim semnificativ la reducerea numărului de cazuri noi. În acelaşi timp, schimbul de bune practici, departajarea de experienţă, învăţarea din exemple implementate de alte state, profitând de inovaţii şi de alte abordări, reprezintă oportunităţi pentru succesul abordării noastre”, a arătat conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier Departamentul pentru Sănătate Publică al Administraţiei Prezidenţiale, citată de Agerpres.
Ambasadorul Marii Britanii, E.S. Andrew Noble, a pledat pentru necesitatea vaccinării anti-HPV. „Vorbesc în calitate de tată a două fiice vaccinate. Sunt protejate de cancer de col uterin. Ratele acestui cancer şi ratele de deces din Romania sunt clar o tragedie naţională pentru cel puţin 2.000 de familii. Mai rea decât frica de vaccinare în anumite părţi ale acestei ţări cred că este teroarea legată de cancer”, a atras atenția oficialul britanic, exprimându-și speranța că „vaccinarea anti HPV poate fi un mijloc de a demonstra acelor părţi ale populaţiei care nu şi-au vaccinat tinerele şi tinerii să vadă că este un demers care merită”.
Ambasadorul Noble a subliniat însă că „o campanie de succes pentru vaccinarea HPV necesită o strategie adecvată de educaţie, o legislaţie adecvată şi un accent pe implementare”, iar pentru a fi eficientă „este nevoie de educaţie sexuală pentru toţi tinerii”.
Dr. Ioana Mihăilă, fost ministru al Sănătăţii, a arătat că, începând cu 2019-2020 dorinţa de vaccinare anti HPV a crescut în România, însă capacitatea statului de a furniza doze de vaccin suficiente nu a fost la fel de mare „Îmi doresc să trăiesc într-o ţară care poate peste 10 ani va putea spune că nu mai avem o incidenţă ridicată şi o rată ridicată de decese din cauza cancerului de col uterin”, a spus Mihăilă.
Hanna Sarkkinen, fost ministru al Sănătăţii din Finlanda, a subliniat că virusul HPV ucide oameni şi, de aceea, este important să se întreprindă toate măsurile pentru prevenirea cancerului provocat de acest virus. „Trebuie să facem mai mult pentru a preveni acest tip de cancer şi în rândul politicienilor trebuie să putem să promovăm aceste campanii de vaccinare, susţinând publicul cu privire la costuri şi trebuie să punem la dispoziţie informaţii corecte şi să combatem dezinformările. Ştim că vaccinurile funcţionează”, a transmis oficialul finlandez, menționând că în același timp, „screeningul este cu adevărat important pentru a salva vieţi”.
Neil Datta, directorul executiv al EPF, a subliniat că parlamentarii europeni joacă un rol esenţial în a face auzite vocile celor afectați și a amintit că în cadrul programului EU4Health există fonduri pentru statele membre, dar pentru a le putea accesa, autoritățile publice responsabile, liderii decizionali trebuie să se reunească și să pună la punct o strategie prin care să poată contribui la eradicarea cancerelor HPV până în 2030.
„Suntem o reţea regională, cu membri parlamentari de peste tot din Europa. Avem 30 de grupuri parlamentare, din toate partidele. Parlamentarii au responsabilitate să facă vocile persoanelor afectate auzite. Şi, de asemenea, parlamentarii pot conduce dezvoltarea în legislaţie şi politică. De asemenea, pot monitoriza implementarea de către guverne şi, foarte important, dacă este să avem o politică de prevenţie HPV, trebuie să fie şi finanţare din partea statului. Acum am adăugat 7 criterii noi şi avem o perspectivă mai largă, cu sprijinul celor de la Organizaţia Europeană împotriva Cancerului. Cancerul de col uterin este un cancer care se poate preveni”, a punctat Neil Datta, sugerând că România ar trebui să se uite la ce au făcut alte state membre, să învețe și să adapteze „lecțiile” învățate la realitatea românească.
Foto eveniment: Catalin Tenita
