Simplul miros al hainelor unui fumător poate provoca probleme de sănătate

Nefumătorii aflați în aceeași cameră cu o persoană ca e are acest viciu sunt supuși fumatului ultra pasiv, inhalând o serie de substanțe conținute de fumul de țigară.

Mirosul de tutun specific fumătorilor ar putea reprezenta riscuri pentru sănătatea celor din jur, chiar dacă aceștia nu sunt expuși fumatului pasiv. Astfel, deși nu inhalează direct fumul de țigară, nefumătorii pot fi afectați de substanțele nocive care ajung, prin intermediul hainelor fumătorilor, în incintele în care nu se fumează și unde, ulterior, se evaporă lent în atmosferă. Nefumătorii sunt expuși astfel fumatului ultra pasiv sau „fumatului la mâna a doua”, cum i se mai spune. Un studiu recent relevă faptul că aceasta se poate întâmpla prin simpla prezență a unui fumător într-o încăpere.

Studiul a fost realizat în Germania, prin amplasarea unui dispozitiv performant de prelevare în conductele de aerisire ale unui cinematograf în care nu se mai fumează de peste 15 ani. Cu toate acestea, dispozitivul a detectat prezența substanțelor nocive din fumul de țigară. Explicația constă în faptul că acestea se impregnează în părul, îmbrăcămintea și pielea fumătorilor,  după care se evaporă lent, în mediul în care aceștia sunt prezenți, pentru un timp.

Astfel, timp de patru zile, nivelurile a 35 de substanţe chimice legate de tutun au crescut pe măsură ce spectatorii au intrat în sala de cinema, acestea incluzând substanţe chimice care pot provoca cancer, cum ar fi benzenul şi formaldehida. În acest mod, spectatorii au fost expuși unui fumat ultra pasiv echivalent cu una până la 10 ţigări, în funcţie de substanţe.

Autorii studiului spun că cercetarea a stabilit cu certitudine faptul că există o depunere substanţială de componente ale fumului de țigară de către fumătorii aflaţi într-o încăpere unde este interzis fumatul, însă recunosc că determinarea nivelului precis al riscurilor pentru sănătate depăşeşte studiul actual.

Specialiștii sugerează că acest nivel poate depinde de o varietate de factori, inclusiv de frecvenţa expunerii la substanţe chimice şi de proximitatea persoanelor care reprezintă sursa de emisie a acestor poluanţi.