Sorina Pintea, nemulțumită de activitatea Agenției Naționale de Transplant
Aceasta declarat că este „inadmisibil” ca de la începutul anului să fie făcute doar șapte transplanturi în țară, de acea trebuie regândit un plan bine pus la punct pentru relansarea activității de transplant.
Sorina Pintea
Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, s-a declarat nemulțumită de activitatea din ultima vreme a Agenției Naționale de Transplant, precizând că este evident că aceasta nu mai funcționează așa cum ar trebui și se impun luate măsuri. Afirmațiile au fost făcute prin prisma faptului că, de la începutul anului până în prezent, în România au fost realizate doar șapte transplanturi, un număr foarte mic în comparație cu anii anteriori, când România se afla pe primele locuri în Europa în ceea ce privește transplanturile. Ministrul a calificat această situație ca fiind „inadmisibilă”, precizând că va trebui să ia o decizie în privința Agenției Naționale de Transplant, pentru că este evident că aceasta nu mai funcționează. În opinia sa, fiecare ministru a făcut ce a putut sau ce a considerat prioritar în perioada în care a deținut funcția, dar o decizie corectă nu se poate lua „în urma unui impuls de moment”. „Cam de trei săptămâni discut ceea ce ar trebui să se întâmple în Agenţia Naţională de Transplant. Este evident că nu mai funcţionează în acest moment. Transplantul este o problemă foarte gravă şi nu cred că o decizie luată în urma unui impuls poate face bine. În primul rând va trebui să repornim această activitate”, a declarat Sorina Pintea, adăugând că trebuie gândit un plan bine pus la punct pentru relansarea activității de transplant și, pentru a veni în sprijinul pacienților, va purta discuții și cu omologii săi de la Budapesta și Hanovra.
În timp ce ministrul făcea aceste afirmații în cadrul unui eveniment găzduit de Institutul C.C. Iliescu din Capitală, unde ministrul a participat la prezentarea procedurii de implantare de valvă aortică transcateter de către experţii de la Institutului şi la lansarea platformei mereusanatosi.ro, la Iași avea loc cel de-al treilea transplant renal efectuat în acest an de specialiștii spitalului C. I. Parhon.
A fost vorba despre un transplant de rinichi provenit de la un donator viu, un bărbat de 50 de ani oferindu-se să facă acest sacrificiu pentru fica sa, de 31 de ani, care suferea de o afecțiune ranală gravă.
După cum au precizat medicii spitalului ieșean, pacienta se afla în evidențe încă din 2015 cu o boală cronică de rinichi, autoimună, care a progresat semnificativ în ultima vreme, fapt pentru care devenise dependentă de dializă. Singura soluție de a scăpa de aceasta dependență era un transplant renal, iar tatăl său s-a oferitsă îi doneze un rinichi, analizele stabilind că cei doi erau perfect compatibili.
Din păcate, astfel de intervenții salvatoare au loc din ce în ce mai rar în spitalele din România după ce țara noastă a cunoscut un avânt spectaculos în domeniul transplantului, care a propulsat-o rapid pe primul loc în Europa la acest capitol. Pe cât de rapidă a fost ascensiunea, la fel a fost și declinul, numărul donatorilor și, implicit, al operațiilor de transplant reducându-se drastic în ultima perioadă.
Principala cauză o constituie, după cum subliniază asociațiile pacienților transplantați, scandalurile stârnite în jurul activității de transplant din unele centre, scandaluri care au slabit încrederea populației, fapt ce a avut ca urmare atât scăderea drastică a numărului de donatori, cât și a pacienților aflați pe listele de așteptare.
Deja sunt de notorietate scandalurile legate de centrul de transplant pulmonar de la spitalul Sfânta Maria din București, acreditat de mai bine de doi ani pentru această procedură, dar lipsit și la acest moment de dotările și specialiștii necesari, fapt pentru care aici nu a fost efectuat încă niciun transplant. La fel de răsunător este și scandalul legat de Institutul Clinic de Urologie și Transpnalt Renal din Cluj, condus timp de mai mulți ani de profesorul Mihai Lucan, în prezent cercetat penal pentru mai multe fapte legate de activitatea sa ca manager al institutului. S-a ajuns astfel să se vorberască de implicarea unităților medicale în traficul internațional de organe, de transplanturi făcute preferențial și despre interese străine de sănătatea pacienților, fapt ce a dus la diminuarea drastică a numărului de donatori.
