Spitalele județene și municipale, obligate să asigure locuri pentru pacienții cu Covid-19
Totodată, de săptămâna viitoare, pacienții cu forme ușoare și medii ale acestei afecțiuni vor rămâne la domiciliu, sub monitorizarea medicilor de familie.
Nelu Tataru
Efectul creșterii numărului de cazuri de îmbolnăviri cu Covid-19 a dus la ocuparea la capacitate maximă în aproape toate spitalele de suport, iar același lucru tinde să se întâmple și în cazul locurilor de la Terapie Intensivă destinate acestor pacienți. În aceste condiții, autoritățile au dat noi dispoziții, pentru ca unitățile sanitare să poată face față, în perioada următoare, numărului mare de îmbolnăviri, ținând cont că zilele acestea se înregistrează cele mai multe infectări la 24 de ore, de la debutul pandemiei.
Astfel, sarcina de a pune la dispoziție locuri pentru pacienții cu Covid-19 revine tuturor spitalelor de fază III, județene și municipale, care nu au fost transformate în unități de suport-Covid. Anunțul a fost făcut de ministrul Nelu Tătaru, care a precizat că toate aceste unități trebuie să asigure 10% din capacitatea secțiilor ATI, și 15% din capacitatea totală de paturi, pentru cazurile de Covid-19. De asemenea, pentru acești pacienți, spitalele trebuie să asigure și circuite separate. „Săptămâna trecută am dat circulara prin care se pregătea 10% din capacitatea de la ATI a spitalelor de fază III, județene și municipale, să fie destinate pentru cazurile Covid-19, care vor avea circuite separate în eventualitatea creşterii numărului de cazuri din ATI, iar zilele acestea s-a discutat şi la nivel naţional despre rezerva de paturi la ATI în aceste spitale. Toate spitalele vor avea o rezervă şi, în funcţie de evoluţia fiecărui judeţ în parte, vor fi folosite 10% pentru terapie intensivă şi 15% pentru cazuri totale”, a declarat ministrul Sănătății.
Totodată, pentru a mai reduce din presiunea asupra unităților sanitare, guvernul va adopta o ordonanță de urgență care va intra în vigoare săptămâna viitoare, prin care se stabilește că pacienții cu forme ușoare și medii de Covid-19, precum și asimptomaticii, vor rămâne la domiciliu, urmând a fi internate doar cazurile grave. De monitorizare acestora ar urma să se ocupe medicii de familie, în timp ce pentru investigațiile suplimentare paraclinice, aceștia vor fi transportați cu ambulanțe puse a dispoziție prin Departamentul pentru Situații de Urgență. Internarea în cazul acestora se va face doar la momentul apariției sau acutizării simptomatologiei.
Ministrul Nelu Tătaru a mai precizat în acest context că medicii de familie pot încheia contracte separate cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin care pot face monitorizarea prin telemedicină, sau pot presta servicii medicale la Direcţiile de Sănătate Publică pentru anchete epidemiologice.
Soluția propusă de autorități continuă să-i nemulțumească pe medicii de familie, care susțin că le va fi imposibil să facă aceste monitorizări în siguranță, în condițiile în care nu au la dispoziție echipamente de protecție și nici posibilitatea de a se echipa și dezechipa pentru fiecare pacient.
În apărarea lor a venit și Colegiul Medicilor din România care susține printr-un comunicat că autoritățile nu pot solicita medicilor de familie să facă servicii pentru care nu există posibilitatea de a asigura protecția împotriva contaminării. „Nu se pot emite ordine directe către medicii de familie pentru efectuarea unor servicii în afara negocierilor și fără cuprinderea lor în contractul-cadru și normele de aplicare a acestuia. Fără parcurgerea acestor etape, orice declarație în spațiul public creează confuzie majoră în rândul populației și îngrijorarea justificată a medicilor de familie. Acestora nu li se poate solicita să facă servicii medicale pentru care nu există posibilitatea de asigurare a protecției împotriva contaminării, așa cum s-ar întâmpla la pătrunderea în focarul infecțios cunoscut. Echipamentul de protecție – chiar dacă ar exista – nu poate fi folosit, pentru că nu există spații și condiții de echipare-dezechipare, decontaminare (duș imediat), de neutralizare a echipamentului, condiții de transport la domiciliu în focar și de la domiciliul pacienților izolați. Infectarea medicilor de familie poate avea consecințe grave asupra pacienților, mai ales în condițiile în care există o criză de personal medical în acest sector. S-ar crea un dezechilibru major privind accesul pacienților la servicii medicale în asistența medicală primară, având consecințe și pentru celelalte paliere ale sistemului, mai ales pentru unitățile de primire urgență – și așa sufocate de solicitări. Absența medicului de familie din mediul rural ar crea efecte și mai dramatice pentru accesul la servicii medicale asiguraților”, se mai arată în comunicatul Colegiului Medicilor.
Potrivit Ministerului Sănătății, spitalele din România au la ora actuală, 1.048 de paturi de Terapie Intensivă alocate tratării pacienților bolnavi de COVID-19, dintre care 981 pentru adulți și 67 pentru copii. În ceea ce privește distribuția paturilor ATI pe județe, Bucureștiul stă cel mai bine, cu un total de 179 de paturi ATI. Județul Iași are 51 de paturi ATI pentru COVID în total, dintre care 42 pentru adulți și 9 pentru copii. Urmează județul Timiș, cu un total de 46 de paturi ATI, dintre care 45 pentru adulți și unul pentru copii.
La polul opus se află județele Covasna (5 paturi) și Giurgiu (6 paturi) pentru pacienți COVID în Terapie Intensivă și zero paturi ATI pentru copii, iar județul Tulcea nu are niciun pat ATI pentru pacienții infectați cu coronavirus.
Județul Buzău are 19 paturi ATI pentru pacienții adulți cu COVID și niciun pat ATI pentru copii. Dintre acestea, 4 paturi sunt în Spitalul Județean de Urgență (toate ocupate) și 15 în spitalul suport Râmnicu Sărat (7 ocupate). Problema este că la Râmnicu Sărat nu pot fi îngrijți mai mulți pacienți la Terapie Intensivă, din lipsă de personal (unitatea medicală are doar un singur medic ATI propriu și unul detașat).
De asemenea, sunt județe în care nu mai există niciun pat ATI liber sau în care nu există paturi ATI pentru copii infectați cu coronavirus.
