Spitalul Militar din Timișoara, îmbrăcat în „haină nouă” de Ministerul Apărării

30 iulie 2021 | 0 comentarii |

Investiția a costat 11 milioane de lei, iar acoperișul și fațadele clădirii triseculare au fost reabilitate complet, cu materiale de construcţii şi tehnologii moderne.

 

Clădirea Spitalului Clinic Militar de Urgenţă „Dr. Victor Popescu” din Timişoara, care domină zona ultracentrală a cetăţii Băniei de trei secole, a fost reabilitat în urma unei investiţii de peste 11 milioane de lei, cu fonduri asigurate exclusiv de Ministerul Apărării Naţionale, anunță conducerea unității medicale, iar recepția lucrărilor a avut loc joi, 29 iulie, de Ziua Imnului Național al României.

Alături de susţinerea financiară, un rol la fel de important în finalizarea cu succes a lucrărilor l-a avut echipa de specialişti din cadrul Direcţiei Medicale, ai Direcţiei Domenii şi Infrastructuri a Ministerului Apărării Naţionale şi, nu în ultimul rând, din Spitalul Militar Timişoara, astfel că „cea mai întinsă clădire istorică din Timişoara (a fost adusă la standarde moderne, pe parcursul ultimilor trei ani, redând zâmbetul de altădată al tuturor celor care îi trec pragul sau doar o admiră din exterior. La reabilitare s-au utilizat materiale de construcţii şi tehnologii moderne”, menționează reprezentanții spitalului. Imobilul ocupă integral cvartalul cuprins între străzile Brediceanu, Gheorghe Dima, Gheorghe Lazăr și Mărășești și are trei curți interioare, legate succesiv, cu treceri pe sub bolți.

Istoria triseculară a Spitalului Militar din Timișoara se confundă cu istoria medicinii românești. Medicii care activau în cadrul spitalului erau obligaţi să urmeze cursuri de perfecţionare la Facultatea de Medicină din Viena, iar la data de 5 februarie 1847, aici s-a realizat prima anestezie cu eter de pe actualul teritoriu al României, intervenţia fiind realizată la 112 zile după prima de acest gen din lume.

 

Spitalul Militar din Timişoara este declarat monument istoric și are o istorie aparte, începuturile lui legându-se de istoria armatei austriece. După 164 de ani de stăpânire otomană, în care populaţia locală nu a putut beneficia de servicii medicale, noii stăpânitori ai Banatului (primul guvernator, Contele de Mercy, Griselini şi Împăratul Josef al II-lea) au considerat că ar fi bine ca aici să se construiască un aşezământ de sănătate, mai ales că epidemiile de holeră, ciumă, sifilis şi malarie bântuiau în zonă, afectându-le militarii şi populaţia colonizată aici. „În 1753, administraţia civilă se separă de administraţia militară care avuse până atunci controlul şi responsabilitatea întregii activităţi a provinciei. Astfel, în data de 17 ianuarie 1753 prin raportul comandantului Cetăţii Timişoara către Consiliul Aulic de Război, se răspunde ordinului de a se înfiinţa un spital de garnizoană la Timişoara. (…) În 1754, la doar un an de la decizia construirii spitalului, acesta era finalizat până la nivel de parter”, se arată în istoricul spitalului. În 1757, se finalizează Spitalul de Regiment, clădirea iniţială având numai parter şi subsol.

Capacitatea de 300 de paturi avea să se dovedească, în curând, insuficientă pentru a absorbi numărul mare de bolnavi, mai ales la terminarea campaniilor, când numărul răniţilor depăşea 2.500. În martie 1815, comandamentul general al Banatului solicită aprobarea extinderii spitalului de la Timişoara iar răspunsul din partea împăratului vine un an mai târziu, cu instrucţiuni clare pentru „uşurarea finanţelor”. „Se prevede construirea într-un interval de trei ani, se cere ca lemnăria din acoperişul vechi sa fie utilizată pentru acoperirea etajului, metoda verificată şi în alte provincii bântuite de vânturi mai puternice decât cele din Banat (Boemia, Polonia). Se recomandă folosirea de meseriaşi şi salahori dintre militari, laitmotivul economiilor revenind în diverse ordine”, se mai arată în istoricul Spitalului Militar din Timişoara. În perioada 1817 – 1818, clădirea a fost supraetajată, iar în 1849 a fost bombardată şi apoi refăcută, în 1894.

 

Din august 1944, activitatea unității medicale a fost deosebit de intensă, acesta devenind un adevărat spital de campanie unde erau trataţi nu numai militarii români ci şi prizonierii de război. În Spitalul Militar erau îngrijite şi soţiile militarilor, medicii militari fiind obligaţi să trateze și și civili și să asiste la naștere soțiile militarilor.

Trecută printr-un bombardament și o renovare în urma cărora și-a pierdut o parte din decorațiuni, clădirea Spitalului Militar din Timișoara ajunsese înultima perioadă într-un stadiu avansat de degradare, neputându-se efectua lucrări de renovare, întrucât clădirea fiind monument istoric, avea nevoie de aprobări speciale.

În 2018, fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții unităților medicale militare din regiune, s-a declarat mulțumit de activitatea personalului medical, dar dezamăgit de starea în care se afla clădirea spitalului la exterior și a promis că va sprijini realizarea lucrărilor de reabilitare a unităţii şi de dotare cu aparatură medicală modernă şi performantă, promițând că până în 2020 acesta va fi reabilitat comlet. Se pare că s-a ținut de promisiune, pentru că acum trei ani au început lucrările, care s-au finalizat în acest an, iar Spitalul Militar din Timișoara și-a recăpătat măreția de odinioară.

 

Conduerea spitalului mai spune că, după aderarea României la NATO, din cauza faptului că numărul cadrelor militare s-a redus foarte mult în judeţ, Spitalul Militar din Timişoara nu mai tratează exclusiv militarii și familiile acestora, ci acordă servicii medicale şi civililor.

În perioada pandemiei, cadrele medicale ale Spitalului Clinic Militar de Urgenţă „Dr. Victor Popescu” s-au implicat atât în tratarea pacienților grav afectat de infecția cu virusul SARS-CoV-2, cât și în vaccinare, dar au continuat să desfășoare și activiățile medicale obișnuite și chiar intervenții de transplant.

Reprezentanții spitalului au mulțumit „constructorului Ila Vorhaben, pentru bun lucru chiar şi în vreme de pandemie”, colectivului de specialiști din Primăria Timișoara, Direcției Județene pentru Cultură, Inspectoratului de Stat în Construcții și Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș, precum și „Bunului Dumnezeu”, care au contribuit la finalizarea acestei lucrări. „Mergem înainte! Toti pentru unul, unul pentru toți, împreună pentru pacienți!”, se angajează personalul spitalului care are, acum, „o nouă haină” și dotări performante.

 

Sursă foto: Spitalul Militar Dr Victor Popescu – Facebook

 


Adaugati un comentariu


 

*